"Moara Lui Assan", "Moara de foc" sau "Vaporul lui Assan" sunt doar cateva nume dupa care este cunoscuta prima intreprindere de morarit din Bucuresti. Dupa 100 de ani de traditie, aici nu au mai ramas decat cativa pereti incompleti.
Istoricul Dan Falcan ne-a povestit cu lux de amanunte ce presupunea „Moara lui Assan”, fiind prima intreprindere de morarit din Capitala. De asemenea, el a spus pentru CANCAN.ro cum a fost adus primul motor si cazan din Viena, dar si cum au fost acestea transportate.
“Carat cu boii de la Giurgiu pana in Bucuresti”
In prezent, „Moara lui Assan”, clasificata in evidentele Ministerului Culturii si Cultelor ca fiind monument istoric de valoare nationala, se afla intr-o stare deplorabila. Numai hotii de fier vechi si caramizi mai au curajul acum sa intre pe aceasta proprietate. Dintr-o mare intreprindere de morarit nu au mai ramas acum decat peretii, mistuiti de zeci de incendii si baroase.
“Cand a fost adusa aici, „Moara lui Assan” a avut un impact extrem de mare. Era cunoscuta si sub numele de „Vaporul lui Assan”. A fost prima adevarata intreprindere de morarit din Bucuresti. S-a folosit un motor adus din Viena si un cazan ce cantarea sapte tone. Acesta din urma a fost adus cu vaporul in doua saptamani pana la Giurgiu, apoi carat cu boii pana in Bucuresti in alte patru saptamani, fiind necesara refacerea a mai multor poduri si drumuri de la Giurgiu spre Capitala. La inceput, morarii priveau cu retinere functionarea instalatiei, considerand ca „Moara de Foc” arde faina. In 1865, Gheorghe Assan ramane singurul proprietar al morii, condusa dupa moartea lui de catre sotia sa, iar dupa 1888 de catre fii sai”, ne-a declarat istoricul Dan Falcan.
Constructia era un etalon al vremii
Dan Falcan a mentionat ca la vremea respectiva, „Moara lui Assan” era un varf tehnologic al Capitalei. Mai exact, constructia se inscria printre primele cladiri construite pe schelet metalic din Bucuresti. De asemenea, in 1894 moara macina sapte vagoane de grau in 24 de ore, iar in 1900 spatiul din sectorul 2 avea si o mica centrala electrica, ca la palatele din acea vreme. Moara a fost ridicata intr-o perioada cand in Bucuresti nu exista nici macar o singura fabrica de caramida. Ca fapt divers, prima fabrica de caramida a fost infiintata abia in anul 1855 de catre serdarul Ioan Filipescu, undeva in zona Elefterie.
Constructia propriu-zisa a fost realizata folosind constructori si mesteri nemti. La data respectiva, constructia unui cos al fabricii a fost oprita cand atinsese inaltimea de 10 metri, fiind considerata prea mare. Dupa plata unor compensatii catre primarie, cosul a fost ridicat pana la inaltimea proiectata de 26 de metri. In registrele comerciale, „Moara lui Assan” era inregistrata ca «Societatea Anonima Fabricile Assan”» pentru industria si comertul fainii, uleiurilor vegetale, lacurilor, culorilor si altor produse similare”.
De asemenea, in 1903 a fost sarbatorita o jumatate de secol de la infiintare, iar cu acest prilej s-au mai adaugat cateva constructii. Ceasul lui Assan a fost zeci de ani masuratorul timpului pentru toti oamenii din cartierul Obor-Colentina.
“Ghinioanele” imobiliare se tin lant de moara
Pirmele pagube aduse monumentului istoric s-au inregistrat in 1995, cand au inceput sa dispara “ca prin minune” diferite obiecte. Hotii au inceput cu cercevelele ferestrelor, lucrate in fier forjat, precum si alte elemente decorative din zinc si plumb de la acoperitoare si turnuri. Arhiva si mobilierul de valoare, ramas de la fostii proprietari ai fabricii, parca nici nu au existat, iar utilajele fabricate la Viena au fost dezmembrate si vandute la fier vechi, cu toate ca erau piese de o deosebita valoare pentru istoria tehnicii. Lucrurile nu s-au oprit aici, iar aproape in fiecare zi cineva pleaca de aici cu cate un suvenir, iar demolarile din 2005 au transformat monumentul intr- o ruina.
Autoritatile locale, dar si alte institutii ale statului au sesizat ceea ce se petrece la „Moara lui Assan”, insa distrugerile au continuat sub diverse forme, folosindu-se metode „consacrate” (slabirea pe durata noptii a structurii de rezistenta), dar greu de dovedit ca infractiuni. Gardul perimetral a fost complet distrus. Directia de Urbanism de la Primaria sectorului 2, in perimetrul careia se afla moara, nu a dat niciodata avize sau autorizatii pentru demolare sau constructii de nici un fel la „Moara lui Assan”. In septembrie 2005, Primaria Municipiului Bucuresti a sesizat Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 2 in vederea dispunerii inceperii urmaririi penale impotriva celor care se faceau vinovati de desfiintarea ilegala a monumentului.
Incendiu de proportii
In noaptea 13-14 mai 2008, cladirea a fost afectata de un incendiu de proportii, care a fost stins dupa aproximativ trei ore. Chiar in prima zi din 2012, acoperisul constructiei a cazut si, odata cu el, unul dintre pereti. Prabusirea a fost cel mai probabil provocata de furturile de materiale produse de oameni ai strazii. Cum situl nu este supravegheat de paznici, de-a lungul timpului, au fost desprinse piesele metalice din structura de rezistenta a cladirii pentru a fi vandute ca fiare vechi.
In iunie, tot 2012, la „Moara lui Assan” a izbucnit un nou incendiu. Acesta a izbucnit la nivelul acoperisului unui turn al fostei fabrici de ulei din complex. Cladirea, inalta de circa 30 de metri, este parasita de mai multi ani. In data de 8 februarie 2013, un perete al acestei cladiri s-a prabusit din cauza furturilor de fier vechi din structura de rezistenta. (Sursa foto Wikipedia.org)
A.S.