Petrică Mâțu Stoian s-a stins din viață la vârsta de 61 de ani, iar moartea fulgerătoare a acestuia a ridicat numeroase semne de întrebare. Fostul șef al Institutului de Medicină Legală, Vladimir Beliş, a vorbit despre cazul regretatului artist.
De moartea lui Petrică Mâțu Stoian se leagă mai mult ipoteze, însă întrebarea de pe buzele tuturor este dacă tratamentul pe care l-a urmat în clinica de la Reșița i-a făcut sau nu rău. Primele rezultate ale autopsiei au arătat că decesul lui Petrică Mîțu Stoian a fost din cauza: unui stop cardio-respirator provocat de mai multe afecțiuni precum stenoză și regurgitare mitrală severă reumatismală, obezitate de grad 1 și insuficiență cardiacă.
Vladimir Beliș a vorbit despre cazul lui Petrică Mâțu Stoian și este de părere că dacă artistul nu ar fi apelat la oxigenoterapia hiperbară ar fi fost încă în viață. (CITEȘTE ȘI: O ASISTENTĂ CARE L-A ÎNGRIJIT PE ARTISTUL PETRICĂ MÂȚU STOIAN A RUPT TĂCEREA: ”A LEȘINAT. PUR ȘI SIMPLU A ZIS «ÎMI ESTE RĂU» ȘI L-AM AȘEZAT PE PAT”)
„După părerea mea, da. În primul rând, din informaţiile pe care le am, starea lui de sănătate era relativ bună. Acest SARV-COV-2 este insuficient studiat, vă dați seama cât de insuficient studiat este tratamentul. Dată fiind starea sa clinică anterioară, există contraindicații aplicării acestui tratament de fizioterapie hiperbară.
Trebuie să aibă nişte indicații foarte stricte, există nişte protocoale, există nişte standarde de aplicare. Nu ştiu în ce măsură acestea au fost aplicate. Este obligatoriu investigația în prealabil a stării fizice a individului care, dacă am înțeles eu bine, avea şi o insuficiență cardiacă prin stenoză mitrală. Avea nişte boli care puneau sub semnul întrebării dacă era indicată sau nu o asemenea terapie.
Coroborând toate aceste lucruri starea lui, insuficienta investigare înainte de a-l supune la acest tratament, el însuși suficient studiat.”, a declarat profesorul Vladimir Beliş la Antena3.
Profesorul Vladimir Beliş a mai subliniat că tratamentul pe care regretatul artist l-a urmat este unul destul de nou iar înainte ca un pacient să îl urmeze ar trebui făcute investigații ample.
„Aplicat la SARS-COV-2 este prima oară, dar în general este un tratament relativ recent, aplicat în ultimii 10-20 de ani. Ori, dacă nu sunt respectate aceste condiţii, daţi-mi voie să spun că lăsând la o parte competența celui care a aplicat tratamentul, cu aşa ceva nu ne jucăm. Este nevoie neapărat de o colaborare interdisciplinară.
Ori această colaborare oricât respect aş avea faţă de oraşul în care s-a făcut acest tratament, dați-mi voie să cred că această competență o poate avea un centru universitar. Deci cu aceste tratamente care sunt insuficient cunoscute nu te apuci să faci o asemenea terapie în orice condiţii şi în orice localitate”, a mai spus profesorul Vladimir Beliş.