Administraţia Naţională a Penitenciarelor lansează proiectul Audioteca Şeherezadei, iar comisarul Cristian Micu, de la Penitenciarul Jilava, este unul din cei care se luptă din toate puterile pentru reuşita acestui proiect. De altfel, comisarul Micu este cunoscut pentru faptul că se implică în pregătirea şi sprijinirea deţinuţilor în ceea ce priveşte reintegrarea socială.
Începând cu 17 iulie 2017, în 10 penitenciare din România, deţinuţii vor asculta, la staţiile radio cu circuit închis, fragmente din opere literare româneşti şi universale, un adevărat mozaic cultural transpus în lectura şi interpretarea actriţei şi iniţiatoarei proiectului, Adriana Moca. Astfel, pentru început, peste 5.000 de persoane private de libertate din penitenciarele Aiud, Botoşani, Bucureşti-Jilava, Bucureşti Rahova, Iaşi, Codlea, Slobozia, Timişoara, Tulcea şi Vaslui vor audia fragmente din opere literare precum ‘Jurnalul fericirii’, ‘Cuvânt împreună despre rostirea românească’, ‘De profundis’, ‘Stima de sine’, ‘Nautilus’, ‘Arta de a iubi’, ‘La ţigănci’, ‘Romeo şi Julieta’ — acestea fiind doar câteva dintre cele 30 de titluri ce fac obiectul emisiunilor audio care vor fi difuzate, în spatele gratiilor, în perioada iulie-decembrie 2017. Proiectul cultural Audioteca Seherezadei propune o campanie de promovare a culturii scrise, cu scopul de a oferi acces în acest domeniu şi persoanelor care provin din medii defavorizate.
”Încercăm să aducem în spaţii închise valori morale şi culturale înalte care ar putea să contribuie la diminuarea tendinţelor de infracţionalitate ale persoanelor private de libertate. În acest sens, Şeherezada este un simbol al îmblânzirii prin ficţiune. Legenda spune că poveştile ei l-au vindecat de mânie pe regele Şahriar, oprind execuţiile fecioarelor condamnate la pieire. Am iniţiat acest proiect cu scopul de a încuraja lectura în general şi sper că va contribui la dobândirea unui capital minim de cultură şi competenţe de exprimare, pe care condamnatul le poate folosi pentru a-şi depăşi condiţia de cunoaştere, cu beneficii ulterior, în libertate.’ a spus actriţa Adriana Moca, iniţiatoarea acestui proiect.
”Administraţia penitenciară, în calitatea sa de serviciu public aflat în slujba comunităţii, este preocupată nu doar de custodierea deţinuţilor, ci şi de pregătirea şi sprijinirea acestora în efortul de reintegrare socială. În acest context, o astfel de colaborare dă naştere unor noi oportunităţi de progres cultural şi de combatere a prejudecăţilor, prin cunoaştere. Studiourile radio-tv cu circuit închis reprezintă o modalitate de transmitere, în manieră accesibilă, a unor informaţii diverse, care oferă posibilitatea de a promova valori şi modele de viaţă, atât de necesare într-un mediu corecţional, caracterizat prin constrângeri şi stigmate. Audiţia unor texte literare (în integralitate sau doar fragment) stimulează interesul ascultătorilor pentru lectură sau pentru cunoaşterea operei unor autori. Transmiterea acestor emisiuni facilitează accesul persoanelor private de libertate la un conţinut informaţional de calitate şi oferă posibilitatea acestora, dar mai ales a persoanelor analfabete, de a avea un contact facil cu texte sau conţinuturi instructive.
Pe lângă noutatea şi ineditul activităţii, lectura pasivă are beneficii asupra psihicului oamenilor, constituie prilej de introspecţie, este sursă de discuţii şi prilej de socializare şi, nu în ultimul rând, o invitaţie la lectură. Este de datoria instituţiei penitenciare să colaboreze cu comunitatea şi să încurajeze iniţiativele care contribuie la educarea persoanelor aflate în detenţie. Îmbunătăţirea calităţii acestor demersuri poate fi doar rezultatul unui efort cumulativ, în care latura instituţională să îşi găsească oglindirea în empatia societăţii”, a declarat comisarul şef Ioana Morar, Director Direcţia Reintegrare Socială, care exercită, prin delegare, atribuţii de director general adjunct. Proiectul cultural Audioteca Şeherezadei va continua în această toamnă în mai multe şcoli şi licee din ţară, cu scopul de a promova cultura scrisă şi de a converti la lectură noi publicuri. Proiectul îşi propune să provoace publicul tânăr, reticent faţă de lectură, să deprindă gustul cititului.