Potrivit unui proiect de lege, persoanele care vor face plăţi electronice prin carduri sau aplicaţii mobile fără acordul titularului acestora riscă până la şapte ani de închisoare.
Proiectul a fost inițiat de Guvern și urmează să fie aprobat de Parlament. Totodată, documentul mai prevede și ca victimele fraudelor informatice să primească asistență de sprijin necondiționat din partea Parchetului de pe lângă Înalta Curte.
Iulia Scântei, senator PNL și preşedinte al Comisiei Juridice, a anunțat, pe Facebook, că proiectul de lege constituie o prioritate având ca obiectiv transpunerea Directivei europene 713/2019, cunoscută ca Directiva “non-cash”.
“Hoţii de carduri, cei care fraudează conturile bancare prin intermediul aplicaţiilor de plată mobile sau online vor fi investigaţi cu celeritate, potrivit acestui proiect de lege. În plus, victimele criminalităţii informatice, persoane fizice şi companii, păgubite prin sustragerea banilor din conturi sau a datelor cu caracter personal, vor beneficia de asistenţă şi sprijin 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână, prin punctul operaţional naţional de contact, constituit în cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte”, a afirmat aceasta.
Proiectul propune, totodată, modificări ale dispoziţiilor art.250 alin. (1) şi ale art. 251 (alin.1) Cod penal astfel încât să fie pedepsită atât efectuarea unei plăţi frauduloase, cât şi acceptarea acesteia.
“Efectuarea unei operaţiuni de retragere de numerar, încărcare sau descărcare a unui instrument de monedă electronică ori de transfer de fonduri, valoare monetară sau monedă virtuală, prin utilizarea, fără consimţământul titularului, a unui instrument de plată fără numerar sau a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia, se pedepseşte cu închisoarea de la doi la şapte ani”, prevede art.250 alin.1.