Angina pectorală. Ce trebuie să știi despre această boală: simptome, cauze, tratamente

Publicat: 26/09/2019 | 09:28
Angina pectorala este caracterizata de durerile in piept

Angina pectorală este o afecțiune des întâlnită. Netratată corespunzător însă, angina pectorală poate avea consecințe deosebit de grave. Iată care sunt simptomele, cum o recunoști și la ce trebuie să fii atent

Angina pectorală reprezintă un semnal de alarmă. De foarte multe ori, această afecțiune în sine nu pune neapărat viața în pericol, dar poate prevesti apariția unui infarct miocardic, mai ales dacă nu sunt atent urmărite cauzele ce au declanșat-o. Cel mai important factor, în acest caz, este stilul de viață: fumatul, consumul de alcool, stresul, sedentarismul, obezitatea.

Definiția anginei pectorale

Angina pectorală reprezintă durerea în piept cauzată de un volum insuficient de sânge și de o cantitate insuficiență de oxigen din sânge către o parte a miocardului. Miocardul este mușchiul inimii.  În acest caz, arterele care irigă inimă cu sânge pot fi îngustate din cauza depunerilor de substanțe grase și acest lucru reduce fluxul sangvin. Persoanele care au angină pectorală prezintă un risc crescut de a suferi un infarct miocardic.

Angina pectorală – clasificare

Angina pectorală este de două tipuri, angina pectorală stabilă și instabilă.

  • Angina pectorala stabilă. Acest tip este cunoscut și sub denumirea de angină pectorală de efort. Este o manifestare clasică a ischemiei miocardice. Mai exact,  mușchiul inimii nu primește, dintr-un anumit motiv, o cantitate suficientă de sânge.  Acest tip de angină apare în timpul unei activități solicitante, la efort, precum și în timpul activităților sportive sau în timpul activităților casnice. Totuși ea poate apărea și după o masă îmbleșugată sau din cauza stresului.
  • Angina pectorală instabilă . Angină instabilă este periculoasă și necesită tratament de urgență.  În acest caz, durerea în piept crește în intensitate și este o formă a sindromului coronarian acut. Acest tip de angină poate semnala un infarct miocardic.

Cauze angină pectorală. Factori de risc

  • Fumatul
  • Diabetul
  • Dislipidemia
  • istoric în familie în ceea ce privește bolile cardiovasculare
  • Hipertensiune arterială
  • Boli renale
  • Obezitate
  • Sedentarism
  • Expunere prelungită la stres
  • Colesterolul mărit.
  • Vârsta de peste 45 de ani, în cazul bărbaților, și peste 55 de ani, în cazul femeilor

Angina pectorală – simptome

Simptomele pot varia și în funcție de tipul de angină pectorală.  Angină stabilă înseamnă că durerea sau disconfortul apare când mușchiul inimii este nevoit să lucreze mai mult, de regulă în timpul unui efort fizic.  De cele  mai multe ori, angina stabilă are o durată scurtă, sub 5 minute. Pe de altă parte, angina instabilă are loc adeseori când pacientul este în repaus, doarme sau depune un efort fizic mic.

Iată care sunt cele mai frecvente simptome în angina pectorală:

  • Dureri toracice sau disconfort, presiune, arsură.
  • Durere care se răspândește în brațe, gât, maxilar, umăr sau spate;
  • Greață;
  • Oboseală;
  • Dificultăți de respirație;
  • Transpirație;
  • Amețeală.

Nu sunt considerate, de obicei, dureri anginoase următoarele:

  •  durerile localizate într-o zonă superficială şi care se accentuează sau reapar la palparea toracelui;
  • durerea pe o zonă mică – sub 3 cm;
  • înţepăturile scurte de câteva secunde;
  • durerile cu caracter de junghi care se modifică cu respiraţia şi care se accentuează la mobilizarea toracelui, a gâtului sau a brațelor.

Analize și investigații pentru angina pectorală

În primul rând, pentru a fi identificată angina pectorală este nevoie de consultul unui medic cardiolog.

  • Electrocardiogramă (EKG sau ECG)
  • Angiografie coronariană (numită și coronarografie)
  • Un test de efort cardiac, numit și test de efort ECG sau electrocardiogramă de efort
  • Țeste de sânge-aceste țeste pot identifică anumite enzime, cum ar fi troponina T. De asemenea, analizele de sânge pot identifică valorile mari ale colesterolului total, ale colesterolului LDL și ale trigliceridelor

Tratament pentru angina pectorală

În primul rând, cel mai important lucru, atunci când o persoană este doagnosticată cu angină pectorală, este să-și schimbe stilul de viață. Renunțarea la fumat, la alimentația grasă sunt obligatorii. În plus, este nevoie de scăderea greutății corporale în cazul persoanelor obeze sau supraponderale și efectuarea de exrciții fizice.

Atenție! Ca în cazul oricărei boli, și în cel al anginei pectorale, tratamentul îl va prescrie întotdeauna un medic specialist. Chiar dacă diagnosticul de angină pectorală poate fi același pentru mai multe persoane, tratamentul va fi stabilit în funcție de caracteristicile fiecărui pacient. Urmarea unei medicamentații fără a fi prescrisă de medic poate avea consecințe grave pe termen scurt, mediu și lung.

Tratament clasic

În cazul anginei pectorale, tratamentul clasic presupune ameliorarea simptomelor și reducerea frecvenței crizelor de angină pectorala. De asemenea, tratmentul este și pentru prevenția infarctului miocardic acut :

  • Antiagregantele -Aspirina, antiagregant plachetar
  • Hipolipemiantele – Statine
  • Beta-blocantele
  • Blocantele canalelor de calciu
  • Nitrații cu acțiune imediată și retard
  • Agonistii canalelor de poatsiu (Nicorandril)
  • Inhibitorii canaleor If ale nodului sinusal – Ivabradina
  • Agenți metabolici (Trimetadizină)

Când terapia medicamentoasa nu este eficientă se pot aplică proceduri chirurgicale sau minim invazive: by-pass coronarian sau cardiologie interventională angioplastia coronariană.

Tratament naturist 

Pe lângă tratamentul convențional, există și remedii naturale care pot fi de folos pacienților cu angină.  Acestea sunt:

  • Plante care luptă contra colesterolului
  • Plante cu efecte vasodilatatoare, care ajută arterele să se dilate și care permit că sângele să circule mai bine în aceste vase
  • Plante cu efecte analgezice

Printre plantele folosite pentru a ameliora angină pectorala se află:

  • Păducelul- pentru hipertensiunea arterială,
  • Anghinarea-reduce colesterolul crescut, scade tensiunea arterială
  • GhimbirulSe crede ghimbirul are efecte antiinflamatoare și antioxidante. El poate să ajute la scăderea tensiunii arteriale, la scăderea colesterolului, la scăderea trigliceridelor și la prevenirea cheagurilor de sânge.
  • Ceaiul verde-subțiază sângele, tonifica mușchiul inimii și protejează împotrivă anginei pectorale.
  • Usturoiul-previne formarea cheagurilor de sânge. O analiză amplă din 2013 a sugerat că administrarea usturoiului ar putea preveni bolile de inimă
  • Acizii grași Omega 3 ajută la prevenirea bolilor cardiace coronariene

Citește și: GABI BALINT, DIN NOU PE MASA DE OPERAȚII DUPĂ INFARCTUL SUFERIT. CE AU DESCOPERIT MEDICII