Andreea Ibacka poate să plângă la comandă: „E greu de dat o reteta”. Vezi cum reuşeşte să verse lacrimi de crocodil fără motiv

Andreea Ibacka a jucat îb câteva telenovele româneşti în care a avut ocazia de învăţa câteva tehnici care au ajutat-o să plângă atunci când rolul o cerea. Ultimul ei personaj, Irina Dumbravă din Inimă de ţigan, a fost unul foarte „plângăcios” si a pus-o la grea încercare pe tânără actriţă.

„Acum 6 ani am fost la primul casting din viata mea. Iar una dintre probele de atunci a fost un exercitiu de plans. La propriu, cu lacrimi – de crocodil, daca s-ar fi putut – si cu suspine. Asta pentru ca orice fata buna de prin filme are secvente de plans. Iar Irina noastra – de Dumbrava zic – trebuia sa planga timp de 160 de episoade de sarea camasa de pe ea. Asa ca dishidratarea cu orice pret a intrat, si ea, in fisa postului. Metode-s multe. Naturale  si artificiale – astea-s pe baza de glicerina, periculoase pentru vedere, asa ca le-am evitat. Dar nicio lacrima nu se compara cu emotia sincera data de gandul rau. Si el – gandul ala negru de culoare, de care ne ferim in general – trebuie indus. In liniste, intr-un cadru restrans. Cel putin asa functioneaza la mine”, a scris Andreea pe blogul personal.

E greu de dat o reteta, ca la farmacie, cu toate ca privitul in bec combinat cu o ceapa proaspat taiata declanseaza acelasi efect chimic. Dar emotia transmisa astfel nu se compara niciodata cu o lacrima sincera, de durere. Pentru mine, secventele de plans au fost stresul primelor saptamani de filmare. Asta fiindca am incercat toate variantele posibile si tot greu era. Mai ales ca trageam multe duble, iar emotia trebuia sa arate de fiecare data la fel”, a continuat ea.

Pentru a o determina să plângă cât mai mult şi mai cu patos, regizorii serialului ţipau la ea şi o certau mereu, sperând ca astfel actriţa să verse câteva lacrimi.

„Si dupa ce ma dojeneau in toate chipurile, fie ca meritam, fie ca nu, isi cereau scuze la sfarsitul secventei. Operatorii, regizorul, restul actorilor, sunetistii sunt toti concentrati la drama personajului. Iar asta face situatia cu atat mai apasatoare. Asta inseamna ca pot sa plang oricat si la comanda? Da, tehnic pot sa plang la comanda. Dar asta nu inseamna ca pacalesc pe cineva. Si oricum, lacrima indusa nu dureaza zeci de minute, asa cum – din pacate – stim cu totii ca e posibil in cazul unei suferinte apasatoare. Deci, nu, nu plang oricat.

Dar cu pauze, pot sa spun ca am avut zile de filmare in care am plans de dimineata pana seara. Iar durerile de cap implicite au fost reale, le-am luat cu mine si acasa”, a incheiat sotia lui Cabral.

C.V.