Alexandru Arsinel spune ca orice actor cauta sa fie aratat cu degetul pe strada, iar cine spune ca il deranjeaza minte: „Fac parte dintr-un grup restrans, care n-are voie sa se planga”

Reporter: De caTi ani conduceTi Teatrul de Revista „Constantin Tanase”?

Alexandru ArSinel: Din 1998. A fost o perioada de foarte mari transformari ale teatrului din toate punctele de vedere, Si de repertoriu, Si de logistica, Si de consolidare. Au fost lucrari care au durat aproape zece ani Si inca mai corectam unele lucruri. Anul acesta fac 50 de ani de cand sunt aici Si cunoSteam mai bine decat fostul director problemele teatrului. De teatru imi este foarte greu sa ma rup, dar acest lucru probabil ca pana la urma se va intampla. Mi-e greu, chit ca sunt imboldit de la spate de catre familie sa ma opresc, sa mai ajung Si pe acasa, macar dupa 50 de ani.

Rep.: Cine joaca intr-un teatru de revista?A.A.: ToTi jucam, de la serviciul administrativ, tehnic, toTi suntem implicaTi in ceea ce inseamna produsul nostru final, spectacolul. Sigur ca actorii sunt cei care se expun Si ajung in faTa. Ca plaja de acoperire stam biniSor, avem Si actori tineri, Si actori de o treapta medie Si suntem noi, cei mai in varsta, care intr-un fel sau altul dam o anumita linie artistica genului atat de iubit Si atat de vechi. Anul asta implinim 140 de ani de la prima manifestare legata de genul nostru. E vorba de spectacolul lui Matei Millo, „Apele de la VacareSti”, din noiembrie 1872, moment pe care am vrea sa-l sarbatorim intr-un fel sau altul.

Rep.: Actorii care vin aici de obicei raman…A.A.: Fiecare dintre cei care au ajuns la acest teatru incearca sa se acomodeze cu genul, sa „fure” meserie de la cei mai experimentaTi. Aici trebuie sa dansezi, sa canTi, trebuie sa posezi arta rostirii monologului, sa Stii ce inseamna quiproquo, sa Stii ce inseamna cupletul. Trebuie sa Stii sa scoTi maximul dintr-o piesa de „teatru” care dureaza cinci minute.Doamna draga, eu am venit sa stau un an aici, sa-mi fac buletin de BucureSti, dupa aia sa dau concurs la un alt teatru. Nici nu Stiam bine ce inseamna teatrul de revista. Am venit pentru ca era singurul teatru care dadea concurs aici Si uitaTi ca, dupa nici un an la BucureSti, m-am „manjit” cu genul Si n-am mai putut sa plec. Sunt fericit! Am jucat Si in alte teatre, la NaTional, in alte spectacole, dar la acest gen nu am putut sa renunT niciodata.

Rep.: In schimb aTi renunTat la pensie?A.A.: Da. E obligatoriu. Daca pensia mea depaSea acei 1.700 de lei, sau cat era de la Guvern, Si cu un leu, se aplica un impozit pe toata suma. Eu am propus sa fie 1.700 de lei Si ce e peste sa fie impozitat pana la 90 sau 100%, dar aStia sa fie lasaTi intregi. Nu, ai avut ghinionul sa ai 1.701, ai pierdut pensia. Eu mi-am dorit sa continui proiectele mele de gospodar al teatrului. Legea a aparut cand teatrul nu era gata Si am ramas. Noi ne rupem mai uSor de bani decat de teatru, de meseria asta cu care suntem inoculaTi, suntem bolnavi de teatru.

Rep.: Se poate trai din teatru?A.A.: Traiesc toTi romanii intr-un fel sau altul. Unii mai ies in strada, alTii iSi exprima nemulTumirea sau mulTumirea unde au ocazia. Eu sunt actor Si aS fi nedrept cu oamenii din jur daca m-aS plange. Sunt un actor destul de solicitat, am multe colaborari Si fac parte dintr-un grup restrans, hai sa-i zic aSa, care n-are voie sa se planga. Dar actorii pot, fiind consideraTi Si niSte repere – sa zic aSa – in lumea artistica, sa apere interesele tagmei din care fac parte.

Rep.: De apicultura mai aveTi timp?A.A.: Nu, am renunTat. Mi s-a intamplat o nenorocire, mi-au murit 60 de stupi dintr-o neglijenTa stupida a aceluia care se ocupa. M-am suparat Si n-am putut sa o iau de la capat.

Rep.: Dar la pescuit n-aTi renunTat?A.A.: Am multe scule Si pescuiesc prin diferite lacuri din jurul BucureStiului. Sunt de multe ori invitat, dar sa StiTi ca nu mi se pune peStele in carlig. Trebuie sa-l prind pe bune, daca nu… Am avut mai multe trofee, am pescuit Si in Tara, Si in strainatate.

Rep.: ATi dat Dolhasca natala pentru casa de langa BucureSti?A.A.: Dolhasca nu pot sa o dau pentru nimic in lume, pentru ca sunt radacinile mele acolo, e casa parinteasca acolo, am facut eforturi mari ca sa o pastrez, sunt parinTii mei ingropaTi acolo, fratele meu cel mare e ingropat acolo, livada, mulTi copaci plantaTi de mine in jurul casei… Si atunci intotdeauna mi-e dor de Dolhasca.

Rep.: Va exersaTi rusa? Cum aTi invaTat-o?A.A.: Intr-un fel chiar imi place mai mult rusa decat acum 30 – 40 de ani, cand era bagata cu forcepsul. Din cauza rusei nu am invaTat nemTeSte, mama fiind de origine germana. Dar in perioada in care ar fi trebuit sa prind cate ceva in casa s-a renunTat la limba germana pentru ca nemTii erau deportaTi Si chiar mama Si bunica au primit ordin de deportare, insa tata a intrat in partid Si a reuSit sa le scape. Ca membru de partid Si ceferist, ma rog, ceferiStii aveau un statut preferenTiar pe vremea aia, a reuSit sa le scape. Si atunci n-am mai invaTat germana, nu mai vorbeau in casa, poate doar pe Soptite, iar noi nu trebuia sa fim inoculaTi cu aceasta limba duSmana a limbii ruse. ASa am ajuns sa invaTam rusa. Dar dincolo de asta imi place limba rusa, vorbirea in rusa, imi plac cantecele ruseSti, imi place tot ce a dat cultura ruseasca. N-aS spune ca perseverez, dar nu ma deranjeaza. M-a scos de cateva ori din incurcaturi. Am avut o colaborare, cu mulTi ani in urma, de vreo zece ani, in Polonia, la Sopot, Si aveam un show acolo in luna mea de concediu. Am inceput sa invaT poloneza folosindu-ma de rusa Si engleza. Erau niSte discuTii (rade) de un umor extraordinar: incepeam in ruseSte Si sfarSeam in engleza Si uSor, uSor imi notam expresii poloneze ca sa ajung dupa caTiva ani buni sa vorbesc poloneza. Dar n-am mai vorbit-o din ‘79.

Rep.: Niciunul dintre baieTii dvs. nu v-a urmat vocaTia. Bogdan Traian este inginer constructor Si Cristian Alexandru conduce o firma. La nepoTi se vede ceva?A.A.: Nu, copiii nu m-au urmat. Iar nepoTii… Maria, cea mare, are 7 ani Si e in clasa I, Adrian are 4 ani Si RareS se apropie de 3 ani. Suntem o familie numeroasa. Maria a fost pe la teatru, a fost cu mine in emisiune la un post de televiziune. Ea e inca contemplativa, inca nu Stie incotro sa o ia. Deocamdata ii place Scoala, ma face Si un pic de serviciu, pentru ca, din cand in cand, ma duc Si s-o iau de la Scoala Si o aduc acasa. Suntem aproape unii de alTii.

Rep.: SunteTi unul dintre cei mai faimoSi actori romani. Este un titlu incomod pentru dvs.?A.A.: Nu, nu, pentru asta ne-am luptat, pentru asta orice actor lupta: sa fie aratat cu degetul pe strada. Cine spune ca il deranjeaza oamenii, care sunt de fapt spectatorii noStri, minte. Ala care zice asta nu este actor, noi pentru asta facem meseria asta.

Rep.: Poate nu se simt bine, se intimideaza…A.A.: Ori nu se simt bine, ori nu au ajuns sa fie suficient de iubiTi de spectatori Si atunci marSeaza in ideea ca „nu ma intereseaza”. Nu e adevarat, noi pentru asta am facut meseria, pentru publicul spectator pe care il avem in sala sau pe strada sau de aiurea Si atunci trebuie sa fii respectuos cu persoanele datorita carora exiSti ca actor.

5 secrete

1. RepertoriuIn cate roluri joc acum la Tanase? Cred ca sunt patru spectacole. Si inca suntem ceruTi. Lumea intreaba la casa: joaca Stela, joaca X, Y? Si asta e un semn bun.

2. EnergieVitalitatea se trage probabil din activitatea permanenta; uit de ani, uit de multe lucruri, uneori uit chiar Si de familie.

3. DietaSoTia mea gateSte destul de dietetic, uneori mai scap, pentru ca sunt un pofticios, imi place sa mananc mai ales mancare gatita, grasa. Nu sunt un bautor, nu ca ma menajez, dar nu mi-a placut decat uneori un spriT, un whiskey sau o palinca. Dar se impune de la o anumita varsta un regim alimentar, miScare prea multa nu fac in afara scenei.

4. FilatelistInca sunt pasionat chiar daca am perioade cand ma rup. ColecTionez de prin ‘70, de cand am inceput sa am ceva bani. Particip la targuri ca invitat. Am tot ce s-a publicat in mod cronologic, neavand piese mari, de rezistenTa, din perioada de dinainte de 1900. Am din perioada Carol timbre nedantelate care au ieSit in serii foarte scurte.

5. InternetulMai intru din cand in cand, de obicei imi copiez niSte CD-uri cu muzica mea, care nu se mai gaseSte. Am avut o colaborare