Situația din județul Gorj este atipică, iar seismologii avertizează că ar urma un cutremur mai mare, după cel de 5,7 grade pe scara Richter care a avut loc în data de 14 februarie 2023. Iată ce au transmis experții INFP!
Situația este atipică în județul Gorj, acolo unde, nu doar că au avut loc două cutremure mari, cel de-al doilea fiind resimțit în mai multe zone din țară, ci și peste 100 de replici. Lucru ce ar putea să îi îngrijoreze pe experți. În momentul de față, nu există o tehnologie prin care să fie prezis cutremurul. În plus, în viitor, există posibilitatea să se producă un cutremur mai mare, față de cel de 5,7 grade pe scara Richter.
„Au existat peste 94 de replici. Au fost zone epicentrale unde s-a simțit de 7 grade. E o zonă seismică cunoscută, are o activitate slabă în general sau moderată. Ce s-a întâmplat ieri și alaltăieri e o intensificare deosebit de mare, cea mai mare activitate seismică înregistrată în 200 de ani.
A reprezentat o surpriză, calculele noastre indicau o magnitudine maximă de 5.5. A fost și un șoc dublu, două cutremure peste 5. S-a mai întâmplat doar acum 80 de ani, când a fost un cutremur de 5.2 E clar că a fost o intensificare pronunțată a activității, se va schimba harta de hazard seismic, vom avea în viitor cutremure mai mari”, a transmis seismologul Mircea Radulian.
Experții în seismologie transmit faptul că zona Olteniei nu va deveni o zonă asemănătoare cu cea a Vrancei. În plus, este greu să se prezică ce ar putea să se întâmple în următorii 100 de ani și ar fi puțin probabil ca seismele ce au loc în zona Olteniei să fie influențate de cele din Turcia.
„În niciun caz nu devine zona Vrancea, poate să devină până la 6. Trebuie făcut un studiu, sunt estimări doar, au fost deja depășite, se bazează pe studiile de seismicitate. Datele seismice nu indicau până în prezent așa ceva. E un eveniment mai puternic decât ne așteptam. Aceste activități, mai ales de suprafață, avem date pe 200 de ani, sunt insuficiente aceste date, e greu să prevezi ce se va întâmpla peste 100-200 de ani.
Datele noastre au o marjă de eroare. Poate să fie 6.3 sau 6.1, nu avem de unde să știm. În 1943 a fost un cutremur de 5.2, până în prezent nu s-au mai simțit. De unde să ai informații, pe parcursul a 200 de ani ai 10 cutremure. E puțin probabil pentru cutremurele din Târgu Jiu să avem o influență din partea cutremurelor din Turcia. Analizăm, e greu de spus acum să dăm un răspuns categoric, aceste influențe sunt foarte mici. Am mai întâlnit în Galați situația, 2013, peste 1000 de cutremure”, au transmis experții.
Vezi și CE TREBUIE SĂ FACI ÎN CAZUL UNUI CUTREMUR ÎN BUCUREȘTI. PESTE 400 DE CLĂDIRI SUNT ÎN PERICOL
Astfel de fenomene nu pot fi prezise. Experții în seismologie, însă, au explicat decizia pe care au luat-o, după ce s-au produs aceste cutremure în România: „Avem 1000 de stații de monitorizare în toată zona pentru a analiza cutremurele. De ce n-am putut să prevedem aceste cutremure? Pentru că forțele au un caracter neliniar, nu e un mod ușor de prezis, e un caracter haotic. Nu putem să facem preziceri, nu există nicio metodă. Nu există o formulă, suntem la cheremul naturii.
E o tehnologie, nu o predicție, putem avertiza bucureștenii cu 30 de secunde înainte, dar nu putem predice cutremure. Aplicațiile pot crea panică. Noi am construit aplicație ca să blocăm gazele din blocuri și să trimitem lifturi la parter. În Gorj montăm trei stații seismice, pentru a procesa mai mult fenomenul, de mișcări ale faliilor din zona respectivă. Vom monta și 5 GPS-uri, cu ajutorul cărora vom monitoriza deplasarea faliilor”.
Sursă foto: Pixabay, captură site infp.ro