Într-o discuție emoționantă din cadrul unei emisiunii moderate de Dan Diaconescu, Gelu Vișan a rememorat momentele trăite alături de Elena Udrea, fostă figură politică proeminentă, în contextul unei perioade critice din viața acesteia. Vișan a povestit despre relația apropiată pe care a avut-o cu Elena, subliniind pasiunea acesteia pentru gătit, dar și atmosfera încărcată de tensiune care a caracterizat acele zile.
Gelu Vișan a evocat un episod semnificativ din viața Elenei Udrea, în timpul unei perioade critice în care aceasta se confrunta cu posibile consecințe legale. Vișan a rememorat momentele petrecute alături de Elena, descriind-o ca o persoană pasionată de gătit, care adesea își întreba oaspeții ce își doresc să mănânce. Atmosfera era una familiară și calmă, însă tensiunea era evidentă, dat fiind contextul politică instabilă în care se afla Elena Udrea.
Potrivit declarațiilor sale, Elena Udrea iubea să gătească și se străduia mereu să-l întrebe ce își dorește să mănânce, încercând să aducă mereu ceva diferit pe masă. Aceasta trăia într-un apartament situat într-o zonă liniștită, unde, chiar și în momentele de presiune, își manifesta pasiunea pentru gătit. Deși Vișan și președintele de atunci al României, Traian Băsescu, erau prezenți la masă, tensiunea legată de verdictul care putea să decida viitorul Elenei plutea în aer. După un prânz destins, Băsescu s-a retras pe canapea pentru a se odihni, iar Vișan și Elena au continuat să petreacă timp în bucătărie, într-un cadru destul de relaxat, având în vedere împrejurările.
Totul părea să decurgă într-un ritm lent, dar liniștit, până când Elena a primit un telefon care a schimbat totul. Chipul acesteia s-a schimbat imediat, iar emoțiile au fost puternice. În acel moment, a apărut vestea că aceasta urma să fie arestată, iar planurile s-au schimbat brusc. Elena, chiar și în acele clipe de maximă tensiune, a întrebat ce se va întâmpla cu oala de sarmale pe care o pregătise, un detaliu aparent minor, dar care sublinia calmul cu care se confrunta cu situația.
„Ca să intrați în atmosferă așa, Elena stătea la stejarii, avea un studio sau un apartament mai mare, dar de fapt era un living foarte mare, în interiorul living-ului era bucătăria într-o parte, o bucătărie modernă, cu mașini de spălat, cu nu știu ce povești. Elena îi plăceai foarte mult să ne gătească, tot timpul mă întreba, mâine ce vrei să mănânci? Deci tot timpul făcea ceva diferit, da? Și se agita toată, să mănâncă ziua aceea, și eu îmi treceam creierii, îmi torceam creierii, să mai fac, îmi spuneam, Elena, ce vrei tu? Nu, nu, nu, spunem, știi? Și acum vine cu… Zice, da, avea mai bunătăți. Foarte, foarte, mamă, era obsesată cu curățenia, știi, multe. Eu despre el n-am posibilit ce vreau să știi, adică absolut orice. În sensul că am acordul, dacă mi-a spus să scriu o carte, în continuare am rămas foarte, foarte bun prieten. Și n-am fost niciodată la ea la pușcărie, nu m-a chemat niciodată și eu cred că e mai bine așa pentru că fiecare oră sau fiecare jumătate de oră aia își dau din… din altceva. În familia. Dar ca să revin. La un moment dat, trebuia să vină verdictul. Și ne așezăm, aveam un vin alb mișto, bun, și ea s-a rămas, le pune, mâncăm, iau șcriția, am doar eu și cu președintele, și, fost președinte, dar așa-i spun, și, la un moment dat, ea ce mai vrei, zic, masă în gună, mai punem două, mi-am mai mâncat, treci în cazul ăsta nu mai vreau, era mai mult cu, el îi plăceau brânzeturi de genul ăsta și la un moment dat bem și șprițul ăla, eu cu el, mai vorbeam așa, dar era foarte tensionat că așteptam, era în jurul prânzului, dar așteptam decizia de la, să fie sau nu arestată, el era mai optimist, eu era mai pesimist, dar nu mă lăsam în față Elenei. Bun, el ne-a strâns masă așa în liniște și ne-am dus în zona ghiuvete unde era ca să fim mai departe de el. El i-a s-a apucat să spele. Eu de fiecare dată, ca orice… bărbat și orice om normal în casa unei femei, nu lași doar pe ea, zici, bă. Și am zis, lasă-mă și pe mine să te ajut, zice, ai spălat vreodată la mine în casă, zici, îmi dădea peste mână. După aia am inventat eu altcumva ca să dau și eu bine la doamne, că și eu am ajutat-o, dar nu m-a lăsat niciodată. Și a terminat de spălat vasele, zice, mai e ceva, m-a mai ciugulit, mi-a pus ceva să ciugol, cumva dincoace unde era spațiul de bucătărie.
Și la un moment dat primește un telefon, primește un telefon și eu văd cum se negrește la față și zic, what the fuck? Și zice, am un rugăminte la tine. Spune-i tu și să plecați amândoi pentru că nu vreau să fiți aici când îmi pun cătușele. Și au început să-i dea lacrimile și nici o chestie care mi-a rămas toată viața, zice, dar ce facem cu sarmalele? Zice, vrei tu să le iei? Ce preocupare are aia? Ce face cu oala de zarmale? Zice, cum să… Și eu te împitric, îmi plec oala de zarmale de la tine, după bune. Zice, nu, că ți-o pun într-o plasă. Știi, adică… Deci ea era lucidă, da? Se gândea la zarmale, cum să le iei, să nu se vadă. Acum zice, eu sunt fără mașină și afară e toată presa, cum facem.”, a spus Gelu Vișan în emisiunea lui Dan Diaconescu.