GEORGE COPOS a fost adus la DNA

Acesta a fost citat în calitate de martor. Pe 12 ianuarie, procurorii DNA au deschis un dosar în legătură cu lucrările scrise de deţinuţi, în care sunt efectuate cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de favorizarea făptuitorului, în modalitatea ajutorului dat unor persoane condamnate pentru infracţiuni de corupţie, în scopul de a îngreuna executarea pedepselor aplicate de instanţele de judecată.

Potrivit DNA, fapta ar fi fost săvârşită de mai multe persoane care au acţionat concertat în scopul de a crea aparenţa că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru ca persoanele condamnate să fie eliberate condiţionat.

În luna mai, Autoritatea Naţională a Penitenciarelor a formulat o plângere penală cu privire la suspiciuni de plagiat în cazul deţinuţilor care au prezentat în faţa comisiilor lucrări ştiinţifice, fiind vorba despre sesizarea făcută în cazul lui George Copos, privind cartea „Alianţe matrimoniale în politica principilor români din Ţara Românească şi Moldava (secolele XIV – XVI)”, scrisă de omul de afaceri în spatele gratiilor.

Sesizarea în cazul lui George Copos s-a făcut pe baza raportului venit de la Comisia de etică din cadrul Universităţii Bucureşti, a trei referate întocmite de specialişti în istorie, dar şi a documentelor depuse de Copos în momentul în care a făcut cerere să-i fie aprobată lucrarea ştiinţifică, adaugă ANP.

Procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 au început urmărirea penală faţă de George Copos pentru infracţiuni privind drepturile de autor şi cele conexe, fals în declaraţii şi participaţie improprie la abuz în serviciu.

La data de 10 septembrie 2014, George Copos a semnat un angajament prin care susţinea că nu a plagiat, precizează parchetul. Ulterior, în 29 septembrie 2014, dată la care a fost publicată lucrarea, George Copos „şi-a însuşit fără drept, în parte, opera unui alt autor şi a prezentat-o conducerii Penitenciarului Bucureşti- Rahova ca o creaţie intelectuală proprie”, susţin procurorii într-un comunicat de presă. În aceeaşi zi, Copos „a solicitat conducerii Penitenciarului Rahova acordarea zilelor câştig urmare a publicării lucrării cu caracter ştiinţific menţionată mai sus, pe care a anexat-o cererii, determinând astfel comisia de liberare condiţionată să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu şi să aprobe astfel cererea şi să acorde cele 30 de zile de câştig”, mai precizează Parchetul.

Legat de plagiatul său, Copos spunea că titlurile asemănătoare a două lucrări nu relevă că este vorba de un plagiat. Mai mult, el a precizat că nu ştia că istoricul Cătălin Parfene a scris o lucrare pe acelaşi subiect. ”În particular m-a interesat mult Napoleon, epoca lui, modul în care a făcut politică, inclusiv prin folosirea relaţiilor de familie pentru atingerea scopurilor sale. Am fost surprins de felul în care împăratul a încercat să creeze o reţea de monarhii europene înrudite, folosind în acest scop alianţele matrimoniale, respectiv căsătorii ale fraţilor şi surorilor lui cu descendenţi ai unor capete încoronate din ţările importante în politica europeană a vremii. (…) Spun aceste lucruri tocmai pentru că ele mi-au generat parte din ideile cărţii pe care am scris-o şi care tocmai a fost acuzată de un fel de ‘repovestire’, inexistentă de altfel”, susţinea el, în luna ianuarie.

Referitor la precizarea comisiei Universităţii din Bucureşti cum că lucrarea sa ar fi „repovestită”, omul de afaceri a declarat că toate cărţile „se scriu din cărţi citite, cu câteva idei diferite la origine; doar geniile au altă posibilitate, iar eu, în mod sigur şi clar, nu mă încadrez în această categorie”, concluzionează Copos.

Comisia de Etică a Universităţii Bucureşti a ajuns la concluzia că omul de afaceri „a plagiat subtil“ din lucrarea de masterat a doctorandului în istorie Cătălin Parfene. Universitatea propune retragerea titlului onorific de profesor emerit lui Stelian Brezeanu, cel care recomanda cartea lui George Copos.

Omul de afaceri George Copos a reuşit să îşi reducă pedeapsa cu închisoare pe care a primit-o cu 150 de zile cu ajutorul a cinci lucrări ştiinţifice pe care le-ar fi scris în detenţie. Printre acestea se numără şi cea care a făcut obiectul analizei de plagiat a Comisiei de Etică din cadrul Universităţii Bucureşti, „Alianţe matrimoniale, în politica principilor români din Ţara Românească şi Moldova, în secolele XIV-XVI“.