Anunţul potrivit căruia Marea Britanie ar putea părăsi Uniunea Europeană, ca rezultat al referendumului care a avut loc în urmă cu câteva zile, ar putea avea mai multe repercursiuni decât s-ar fi putut crede.
Asta deoarece Engleza, a doua limbă în lume ca număr de vorbitori şi principala limbă de lucru a instituţiilor Uniunii Europene ar putea fi eliminată de pe lista limbilor oficiale ale UE, asta dacă Marea Britanie va părăsi blocul european, scrie ziarul Adevărul. Simbolica mişcare, chiar dacă imposibilă, ar reduce şi mai mult influenţa Londrei pe continent şi i-ar înfuria pe irlandezi. Fiecare stat membru are dreptul să desemneze o singură limbă oficială.
Deşi engleza este cea mai vorbită limbă din Europa şi una dintre limbile oficiale în trei state membre, numai Marea Britanie a desemnat-o în mod oficial la Bruxelles. Irlanda a ales irlandeza, iar Malta a bifat malteza.
„Engleza este limba noastră oficială pentru că a fost aleasă de Marea Britanie. Fără Marea Britanie, nu mai avem engleză“, a declarat Danuta Hubner, preşedinta Comisiei pentru afaceri constituţionale a Parlamentului European, în cursul unei conferinţe de presă asupra consecinţelor legale ale Brexitului. Engleza ar putea rămâne o limbă de lucru, chiar dacă nu ar mai fi una oficială, a adăugat Danuta Hubner, subliniind că menţinerea statutului acesteia de limbă oficială presupune acordul tuturor ţărilor membre.
Regulile ar putea însă evolua pentru a permite Celor 27 să îşi declare mai multe limbi oficiale, a continuat eurodeputata. Franceza a fost limba dominantă în instituţiile UE până în anii 1990, când aderarea Suediei, Finlandei şi Austriei au făcut ca balanţa să se încline de partea englezei. Mişcarea s-a accentuat odată cu integrarea ţărilor din Europa Centrală şi de Est, care au ales engleza ca a doua limbă. Documentele şi textele instituţiilor UE sunt traduse în cele 24 de limbi oficiale.
Dacă engleza şi-ar pierde acest statut, britanicii ar trebui să îşi asigure singuri traducerile. Engleza este, de asemenea, una dintre cele trei limbi utilizate pentru a aplica pentru brevetele UE. Acest lucru le asigură un avantaj firmelor şi cercetătorilor vorbitori de engleză faţă de concurenţii care vorbesc alte limbi. Franţa nu s-a împăcat niciodată cu înfrângerea sa lingvistică şi a impus franceza ca limbă de lucru, deşi numărul persoanelor care o vorbesc este în scădere printre oficialii de la Bruxelles.