Consiliul Europei recomandă încarcerarea ca ultimă variantă de reeducare

O delegaţie a ONU se află în România pentru a evalua condiţiile de detenţie din mai multe penitenciare şi centre de arest preventiv, ţara noastră fiind atenţionată de CEDO că riscă o decizie pilot pentru situaţia condiţiilor de detenţie, declară surse oficiale. Raluca Prună, ministrul Justiţiei, spunea, in luna martie, că România ar putea fi obligată, printr-o decizie pilot, să plătească aproximativ 80 de milioane de euro pentru întreţinerea deţinuţilor. “Pentru România, şi dacă nu vor fi 8 euro pe zi, şi dacă spunem 4 euro pe zi, din calculele pe care noi le-am făcut, funcţie de populaţia aflată în detenţie, în jur de 28.000 de persoane, în funcţie de pedepsele pe care le au de executat, estimările noastre sunt tot cam aşa, în jur de 80 de milioane de euro ar avea statul român de plătit”, a declarat Raluca Prună, în faţa Comisiei de abuzuri din Camera Deputaţilor. CEDO a pronuntat, numai in 2015, 75 de decizii îndreptate împotriva României şi a obligat la plata a aproximativ 460 000 de euro. Statul român a fost obligat să plătească, până în mai2015, 1,1 milioane de euro şi 10 000 de franci elveţieni condamnaţilor, ca despăgubiri pentru condiţiile din închisori, se arată într-o notă de fundamentare a unui proiect al Ministerului Justiţiei pentru investiţii la Penitenciarul Giurgiu. Iar cifrele demonstrează că acest sistem nu funcţionează. România are cea mai ridicată rata de recidivă din UE. Apoi, chiar daca unui deţinut îi sunt alocaţi 3034 de lei pe luna, 70% dintre cheltuieli sunt pentru personal. Chiar şi aşa, există o lipsă acută de personal în penitenciare. Lucrează 12.657 persoane pentru 28 334 deţinuţi, ceea ce rezultă un raport de 3-4 deţinuti la un gardian. Presedintele Blocului National Sindical(BNS), Dumitru Costin, declara in 2015 că necesarul ar fi de peste 20 000 de oameni. Ştefan Teoroc, preşedintele Sindicatului Naţional al Lucrătorilor de Penitenciare, a declarat ca situaţia este atât de gravă încât 50% dintre locurile de pază sunt asigurate de deţinuţi, aleşi cu atenţie. “Practic, se păzesc singuri. Raportul de un angajat la trei deţinuţi, despre care ministerul spune că e suficient, nu este deloc ok”, a declarat Teoroc. Soluţia acestei situaţii se regăseşte în recomandarea Naţiunilor Unite: găsirea şi aplicarea unor pedepse complementare. Comitetul Consiliului Europei a recomandat statelor care se confruntă cu supraaglomerarea în penitenciare sau creşterea numărului de deţinuţi să utilizeze pedeapsa încarcerării ca ultimă variantă de reeducare şi să folosească mai mult pedepsele complementare, cum ar fi munca în folosul comunităţii, arestul la domiciliu, controlul judiciar sau altele, în funcţie de legislaţie.