Sfântul Cuvios Simeon a trăit în secolul al VI-lea. S-a născut în Antiohia Siriei (522). La vârstă de 6 ani ajunge în pustie, la părintele Ioan. Prin purtarea de grijă a acestui părinte, s-a dat celor mai aspre nevoinţe de postiri, privegheri şi rugăciune.
Sfântul Cuvios Simeon a petrecut mulţi ani pe stâlp, rugându-se lui Dumnezeu şi cântând psalmi. Sub călăuzirea lui Dumnezeu, el s-a retras într-un munte numit Minunat de către însuşi Domnul. De la numele acestui munte, Simeon s-a numit şi el „cel din Muntele Minunat.” Vindecă cele mai cumplite boli, îmblânzea fiarele sălbatice, vedea la mari depărtări de loc, şi pătrundea în inimile oamenilor. Uneori petrecea fără somn şi câte treizeci de zile; iar alteori trăia chiar şi mai mult fără hrană, căci primea hrană cerească din mâinile îngerilor. Sfântul Cuvios Simeon a trecut la cele veşnice la şaptezeci şi cinci de ani.
Troparul Sfântului Cuvios Simeon
Locuitor puştiului şi înger în trup şi de minuni făcător te-ai arătat, purtatorule de Dunezeu, părintele nostru Simeon; şi cu postul, cu privegherea, cu rugăciunea, cereşti daruri luând, vindeci pe cei bolnavi şi sufletele celor ce aleargă la ţine cu credinţă. Slavă Celui ce ţi-a dat ţie putere; slavă Celui ce te-a încununat pe ţine; slavă Celui ce lucrează prin ţine tuturor tămăduiri.