Un profesor din Olt a recreat un sat neolitic, unic în Europa
Dacă eşti interesat de istorie sau vrei să descoperi locuri inedite în România poţi vizita, la Drăgăneşti-Olt, în curtea Muzeului Câmpiei Boianului, un obiectiv unic în ţară şi chiar în Europa: un parc arheologic ce reconstituie în aer liber o aşezare neolitică specifică pentru cultura Gumelniţa. CANCAN.RO, SITE-UL NR. 1 DIN ROMÂNIA, vă prezintă povestea incredibilă a satului neolitic din Oltenia.
„Este fascinant pentru oricare om din ţara asta, iubitor de istorie sau nu, să poată păşi într-un sat de acum 4.500 de ani. Este singurul sat din ţară de acest fel şi singurul din Europa. La inaugurarea lui au venit 96 de arheologi din 24 de ţări din Europa care au avizat că este cea mai reuşită – să zicem aşa – reconstituire. (…) N-am avut spaţii mari, că puteam să fac mai multe. Şi este frumos, poţi intra să vezi o altă lume, un alt mod de organizare a spaţiilor interioare, un alt mod de viaţă”, declara, în urmă cinci ani, profesorul Traian Zorzoliu, director al Muzeului Câmpiei Boianului din Drăgăneşti-Olt, despre arheoparcul pe care l-a realizat. (VEZI ȘI: AM AFLAT POVESTEA SCRIITORULUI CARE ŞI-A TRANSFORMAT CASA PĂRINTEASCĂ ÎN MUZEU)
Un an mai târziu, din nefericire, profesorul a murit, lăsând în urma lui această bijuterie.
Șase bordeie în mărime naturală
Satul neolitic reconstituit din Drăgăneşti-Olt cuprinde şase bordeie în mărime naturală. Aşezarea a fost amenajată pe un teren împrejmuit cu un şanţ de apărare şi gard din nuiele împletite, precum în mileniul V î.Hr., iar intrarea se face pe o punte din lemn. În fiecare bordei există spaţii distincte: pentru locuit, pentru prepararea hranei şi pentru depozitarea uneltelor.
Colibe amenajate după „moda vremii”
Iniţiatorul proiectului, profesorul Traian Zorzoliu, a amenajat colibele după „reţeta“ vremii, adică a folosit doar chirpici din trestie împletită şi pari bătuţi în pământ, iar, printre împletituri, tot pământ. Şi exteriorul colibelor a fost desenat după specificul acelei perioade. Casele sunt destinate diverselor categorii sociale: pescari, agricultori, olari, vânători. (CITEȘTE AICI: EL ESTE MEȘTERUL POPULAR CARE ÎMBRACĂ VEDETELE)
Reconstituiri fidele
În interior se găsesc obiecte neolitice sau reconstituiri ale unor obiecte neolitice: mese, altare de cult, unelte pentru gospodărie şi pentru practicarea diferitelor ocupaţii. A fost reconstituită chiar şi o locuinţă lacustră, folosită în vechime pentru depozitarea proviziilor, deoarece aşezările erau ridicate pe văi ce obişnuiau să se inunde frecvent. Tot aici a fost amenajat chiar şi un mormânt specific acestei culturi, groapa fiind ovală şi acoperită cu plexiglas, iar scheletul, provenind tot din acea perioadă, are picioarele şi braţele aduse la piept în poziţia fătului, potrivit tradiţiilor de atunci. (Net NELIMITAT la 5 euro)
Satul care te transportă în timp
În „arheo-parcul“ de la Drăgăneşti-Olt, profesorul Zorzoliu a reconstituit satul după tipul aşezărilor neolitice specifice culturii Gumelniţa, ale căror urme au fost descoperite aici. Iniţiatorul proiectului a explicat scopul satului care te transportă în timp. Acest sat neolitic reprezintă, în fapt, o uliţă din satul original. Astfel apăreau în perioada neolitică aşezările: cu un grup mic de locuinţe, trei-cinci bordeie, amenajate în zone inundabile, pe nişte mici insule, care se transformau în sate. (VEZI ȘI: POVESTEA ”MIRACOLULUI” DIN CEA MAI BOGATĂ COMUNĂ DIN ROMÂNIA. ARE 100 DE ANI ŞI…)
Satul neolitic, singurul din Olt intrat într-un program internațional de arheologie
Colibele erau dese, uliţele sau calea principală nu erau mai mari de doi metri, uneori colibele fiind chiar lipite una de cealaltă. Construcţiile erau joase, asta şi pentru că înălţimea oamenilor din acele vremuri nu depăşea 1,50 – 1,60 metri. Casele nu aveau tavane, dar erau bine căptuşite la interior cu diverse materiale. Fiecare colibă avea vatră, cuptor, laviţă, iar patul era construit din pământ ridicat, peste care aşezau piei sau rogojini.
Toate acestea pot fi văzute în muzeul din Drăgăneşti-Olt. Satul neolitic a fost inaugurat pe 18 septembrie 2010, în prezenţa a 100 de participanţi din 24 de ţări. Oraşul a devenit, astfel, singurul din judeţ inclus într-un program internaţional de arheologie. (CITEȘTE ȘI: ULTIMUL OPINCAR AL OLTENIEI)