A lucrat în culisele unor filme cu bugete de 100 milioane $!

De cele mai multe ori, poveștile de succes ale oamenilor mari au legătură cu primii lor ani de viață. Dar nu e și cazul lui Barnabas Szucs, care acum este un dresor recunoscut în Satu Mare și pe care dragostea pentru cai l-a purtat pe platourile de filmare ale unor producții cu bugete de peste 100 de milioane de dolari, ca Ben-Hur și Robin Hood, acesta din urmă neavând încă premiera. CANCAN.RO, SITE-UL NR. 1 DIN ROMÂNIA, vă prezintă incredibila poveste a dresorului sătmărean. (CITEȘTE ȘI: POVESTEA SINGUREI ARTISTE CARE PICTEAZĂ CU OJĂ)

Barna, cum îi place să i se spună, a avut acasă doar vaci, tatăl său nefiind prea mult adeptul cailor. Barna avea ocazia să interacționeze cu caii doar când un căruțaș ajungea prin curtea lor. 

„Eu când am fost mic nu aveam cai acasă, nu ne permiteam, nu îi plăceau tatălui meu, mai multe motive. Știu că veneau pe la noi căruțașii de la CAP și atunci am început eu să mă împrietenesc cu caii, nu am crescut cu ei. Le tot ceream căruțașilor să mă lase să îi mângăi, să mă lase să îi mâbuiesc prin curte și mai apoi să mă urce pe ei. Când a văzut tata cât de mult îmi plac, pe la 12 ani a acceptat să ne cumpărăm un cal”, afirmă dresorul. (VEZI ȘI: EL ESTE CHEF-UL CARE SCULPTEAZĂ ÎN… FRUCTE ȘI LEGUME!)

Primul cal, primul accident

Primul cal a însemnat și primul accident pentru Barna, care a fost la un pas de moarte, dar nu suficient de aproape de ea pentru a renunța la cai.

“Cu primul cal am avut și primul accident. Era un mânz în putere și l-am scos iarna la plimbare, mâncat bine, plin de energie și avea și potcoavele cam roase. Toate ingredientele unui accident iminent. L-am strunit, am mers la galop și mi-am dat seama că nu se poate opri și am zis că e mai bine să mă arunc în lateral de pe el.  (NU RATA, AICI: POVESTEA DANSATORULUI ROMÂN CARE A UIMIT ANGLIA ȘI GERMANIA!)

Marea finală Asia Express 2024 LIVE VIDEO | Cine a câștigat premiul de...

Silviu Prigoană se despărțise de soție, chiar înainte să moară. Ce s-a întâmplat...

Doar că atunci când m-am aruncat am rămas cu frâiele în mână și am căzut în fața calului, el peste mine și cu un picior m-a călcat pe picior și cu unul lângă inimă. Dacă mă călca pe piept, muream pe loc. Dar nu am renunțat la el, am reușit să îl dresez, din câte cunoștințe aveam eu, și după un an răspundea la comenzi verbale, de la galop se oprea la pas în câteva minute”, adaugă Barna.

De la pus termopane, la curățat grajduri

Viața l-a purtat prin multe locuri de muncă, la termopane, dar și în alte domenii, precum și prin Ungaria, acolo unde a legat diverse prietenii, acestea aducându-l mai aproape de ceea ce iubea de mic copil, caii.

De acolo a primit, prin intermediul unui prieten, ofertă de muncă la filmul Ben-Hur, o producție cu buget de aproximativ 100 de milioane de dolari. (CITEȘTE ȘI: POVESTEA BUNICUȚEI CARE, LA 80 DE ANI, ÎȘI PROMOVEAZĂ LEGUMELE PE… FACEBOOK)

„În 2004 m-a sunat un prieten, că nu vreau să mă duc în Italia, că se filmează ceva film și că au nevoie de oameni care să lucreze cu caii. Păi cum să nu. Și așa am ajuns în 2005 la filmările de la filmul Ben-Hur. Trei luni am stat acolo și am avut grijă de cai, îi duceam în arenă, dar am învățat foarte multe atunci despre cum se curăță corect un cal, cum se prinde la atelaj. Acolo foarte mult a fost cu atelaje, nu călărie”, mai spune dresorul.

De la grăjdar, la dresor

Ce a văzut acolo a pus în practică acasă, după ce și-a luat o veche trăsură. Deși o renovase, a folosit-o atât de mult încă de atunci a fost nevoit să o refacă aproape în totalitate pentru a se putea prezenta cu ea la expozițiile de cai.

Munca cu caii, în spatele scenei, l-a învățat multe, atât de multe încât și acum este uimit că pentru o scenă de 15 minute a fost nevoie de șase luni de repetiție. Avea să afle și mai multe despre acest domeniu la cea de-a doua ofertă de muncă la un film, în 2016, la filmările pentru Robin Hood, o megaproducție cu buget de peste 100 de milioane de dolari. (VEZI ȘI: A REÎNVIAT UN MEȘTEȘUG STRĂVECHI: MAGICIANUL VITRALIILOR)

„La Robin Hood am lucrat șase luni. Bine, eu am fost chemat de grăjdar, dar a fost ceva deosebit pentru mine, pentru că am intrat în contact, că vorbesc destul de bine engleza, cu dresori din toată lumea.

Când mergeam la spațiul amenajat să strâng după cai, stăteam la un antrenament de la început până la sfârșit, așa că am avut ocazia să văd cum trebuie să te comporți cu calul, cum începi un antrenament, cum îl termini, cât să ceri de la cal. Oamenii cu care m-am împrietenit pe acolo mi-au spus mai multe despre psihologia animalului, despre ce poți să îi ceri, cum să îl faci să te accepte”, mai spune Barnabas Szucs.

Dresură reală, ca pe calculator

O scenă din film l-a impresionat la culme, o scenă despre care afirmă că nu ar fi crezut că este reală dacă nu ar fi luat parte la pregătirea ei. (NU RATA, AICI: NASA A PREMIAT O ELEVĂ DIN CĂLĂRAȘI PENTRU PROIECTAREA UNEI NAVE SPAȚIALE)

„Ne-au cerut la început să facem caii să urce niște scări, pe un fel de dig. Nu am înțeles noi prea mult de ce, că nu știam scenariul. La început i-am făcut să urce la pas, apoi la trap și mai apoi la galop. Vreo 15 cai. În film o să apară caii urcând într-un turn cu scări circulare, care urcă vreo trei rânduri de trepte. Nu credeam că e posibil ca un cal să facă așa ceva, dacă nu vedeam scena pe viu și doar în film aș fi zis că e invenție sau ceva făcut pe calculator”, mai afirmă dresorul.

Cal fără șanse, calificat la maraton

În prezent dresorul se ocupă de cei trei cai ai lui și de alți șase, patru dintre cei șase fiind cazați în grajdul său. Pe unul dintre aceștia a reușit chiar să îl califice la un concurs de maraton, deși nimeni nu îi dădea nici o șansă.

„Cai de rasă nu prea există la noi, eventual cei dați afară din herghelii pentru că au probleme cu capul sau fizice. Unul dintre cei care are caii la mine în grajd mi-a cerut să pregătesc un cal pentru concurs. Nu i-ar fi dat nimeni șanse și la concurs după prima tură de parcurs nici eu nu credeam că o să reușesc.

A trebuit să îl duc la locul de campare și să îl liniștesc pentru că nu mai voia să mă lase să urc în șa. Dar am fost mai ambițios ca el, și, deși am început cu 20 de minute întârziere, am reușit să termin cu cel mai bun timp cursa și să calific calul. Doar nu am mers din Satu Mare până la Rădăuți și să nu calific calul, mai ales după câtă muncă am depus cu el acasă”, mărturisește dresorul. (VEZI ȘI: E DE MESERIE ”ȚÂPURITOARE”! CÂȘTIGĂ BANI DIN STRIGĂTE LA NUNȚI ȘI BOTEZURI…)

“Dacă ar fi doar după cal, el ar sta toată ziua pe pășune și la umbră”

Dresajele lui Barna presupun călărie, culcarea calului, așezarea lui în poziția de șezut, statul în picioare pe cal și multe alte elemente despre care s-ar putea spune că sunt ușoare la prima vedere, dar despre care Barna afirmă că ascund multă muncă.

„Din punctul meu de vedere nu există cal care să nu poată fi dresat. Ce-i drept unii îi dresezi într-o lună, pentru alții ai nevoie de trei-patru luni. Important e să nu te dai bătut în fața calului. Dacă îi ceri ceva, să nu termini ședința de dresaj până ce calul nu a executat ce îi ceri, pentru că altfel, a doua oară este și mai încăpățânat și își spune că dacă prima dată l-ai lăsat în pace fără să execute ce îi ceri, îl lași și a doua oară. Dacă ar fi doar după cal, el ar sta toată ziua pe pășune și la umbră”, povestește dresorul pentru CANCAN.RO, SITE-UL NR. 1 DIN ROMÂNIA.

Alinare pentru copiii bolnavi de autism

Recent, împreună cu mai mulți crescători și iubitori de cai, Barnabas Szucs a pus bazele Asociației Ecvestre Perla Neagră, prin intermediul căreia dorește să apropie oamenii de acest animal care a dispărut masiv din gospodăriile oamenilor, în favoarea tractoarelor, dar și să ofere ore de alinare pentru copiii bolnavi de autism, care se deschid în preajma acestui animal. (NU RATA, AICI: UN BANCHER A FĂCUT O AFACERE PROFITABILĂ DINTR-UN HOBBY)