Postul Adormirii Maicii Domnului sau Postul Sfintei Maria este cea mai importantă dintre sărbătorile Preasfintei Fecioare Maria. Postul Adormirii Maicii Domnului începe pe 1 august şi ţine două săptămâni, până pe 15 august.
Originea Postului Adormirii Maicii Domnului a fost fixată în secolul al V-lea, perioadă în care s-a dezvoltat cultul Maicii Domnului.
În fiecare zi a acestui post, în bisericile ortodoxe, se săvârșește o rugăciune specială, închinată Maicii Domnului: paraclisul. Excepție de la această regulă fac zilele de sâmbătă seara și ajunul Schimbării la Față, când se săvârșește slujba Vecerniei.
Postul Adormirii Maicii Domnului sau Postul Sfintei Maria este cea mai importantă dintre sărbătorile Preasfintei Fecioare Maria. Postul Adormirii Maicii Domnului începe în acest an duminică 1 august şi ţine două săptămâni, până pe 15 august.
Originea Postului Adormirii Maicii Domnului a fost fixată în secolul al V-lea, perioadă în care s-a dezvoltat cultul Maicii Domnului.
În fiecare zi a acestui post, în bisericile ortodoxe, se săvârșește o rugăciune specială, închinată Maicii Domnului: paraclisul. Excepție de la această regulă fac zilele de sâmbătă seara și ajunul Schimbării la Față, când se săvârșește slujba Vecerniei.
Postul Sfintei Marii este al treilea post din cele patru din decursul anului care are o dată fixă. Conform tradiției, în Postul Sfintei Mării oamenii trebuie să facă pace unii cu ceilalți, ca să le meargă bine tot anul.
Postul este considerat a fi mai uşor decât Postul Mare, dar mai aspru decât cel al Naşterii Domnului şi cel al Sfinţilor Apostoli. Învățătura de credință creștină ortodoxă menţionează că „sunt scutiţi de ajunare numai copiii, lăuzele, bătrânii şi bolnavii sau cei neputincioşi, precum şi cei aflaţi în situaţii speciale”.
În postul care durează 14 zile, există dezlegare la untdelemn și vin sâmbăta și duminica, cu excepția zilei de 6 august – Schimbarea la Față, când este dezlegare la pește, indiferent de ziua în care pică.
De regulă, se lasă sec pe 31 iulie şi postul începe la 1 august, însă, conform regulilor bisericeşti, dacă data de 31 iulie cade miercurea sau vinerea se lasă sec cu o zi mai înainte.
În dimineaţa zilei de Sfânta Maria, femeile mergeau la biserică şi împărţeau struguri, prune, faguri de miere şi mergeau în cimitir pentru a tămâia mormintele. Ţăranii care aveau vii mari obişnuiau să tocmească paznici. Tot acum, bărbaţii schimbau pălăria cu căciula. Cei care mai erau văzuţi cu pălărie după 15 august erau ironizaţi.
Se interzice scăldatul în apa râurilor spurcată de cerb şi dormitul pe prispă. De pe 15 august se deschidea, în satul tradiţional, un important sezon al nunţilor, ce ţinea până la intrarea în postul Craciunului. Se organizau târgurile de toamnă. Perioada dintre cele două Sântămării, numită Între Sântămării, se consideră timp optim pentru semănăturile de toamnă.
Credincioșii țin al treilea mare post din an timp de două săptămâni. Conform tradițiilor, în unele sate din Covasna, credincioșii au obiceiul focului purificator. Acest obicei are rol de purificare și de alungare a spiritelor rele, înainte de post.
De asemenea, în zona Munteniei, nurorile obișnuiesc să prepare plăcinte cu brânză dulce, pe care să le ducă soacrelor pentru ca relația lor să se „îndulcească”. Un alt obicei de la sate este legarea grânelor pentru ca păsările și dăunătorii să nu distrugă recoltele.
Sursa foto: Pexels.com