Virusul COVID-19 continuă să facă ravagii, iar pentru oprirea și eliminarea lui se caută tot felul de metode. Astfel, a fost dezvoltat un dispozitiv ce poate monitoriza în permanență o persoană și detectează simptomele COVID-19 precum febră, tuse sau dificultăți de respirație
Acest dispozitiv ia forma unui plasture ce se montează la baza gâtului și trebuie purtat în permanență. Dispozitivul a fost dezvoltat de o echipă de cercetători de la Universitatea Northwestern și Shirley Ryan AbilityLab, un spital din Chicago, SUA. (CITEȘTE ȘI: 31 DE CĂLUGĂRI DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA SUNT INFECTAȚI CU CORONAVIRUS)
Cât timp este purtat, transmite date despre starea de sănătate a pacientului pentru a asigura o monitorizare constantă. Echipa de cercetare plănuiește să folosească aceste date pentru a înțelege mai bine traseul de dezvoltare al bolii și capacitatea de răspândire a virusului. Dispozitivul este în prezent utilizat pe 25 de pacienți și cadre medicale din cadrul spitalului Shirley Ryan AbilityLab, potrivit libertatea.ro.
Algoritmii proiectați sunt meniți să monitorizeze pacientul și să trimită un semnal de alarmă dacă sunt detectate simptome caracteristice virusului COVID-19. Plasturele vizează parametrii ca: temperatura, mișcările toracelui, activitatea cardiacă și felul în care tușește persoana respectivă. (VEZI ȘI: FEMEIA DIN TIMIȘ, SUSPECTĂ DE PROPAGANDĂ TERORISTĂ, A FOST ARESTATĂ)
Mai apoi informațiile recoltate sunt transmise wireless către un server protejat, unde datele sunt interpretate pentru a detecta prezența unei infecții.
Plasturele este construit dintr-un material flexibil ce conține senzorii necesari pentru monitorizare și are dimensiunea unui timbru poștal.
„Anticipăm că algoritmii folosiți pentru acest dispozitiv o să observe semnele și simptomele de COVID-19 din datele preluate de la pacienți chiar înainte ca pacienții să le perceapă. Acești senzori au potențialul de a proteja atât pacienții, cât și personalul medical deoarece ne vor informa din timp despre cine este potențial infectat, pentru a preveni răspândirea virusului și pentru a permite tratarea rapidă a infecției”, spune Arun Jayaraman, unul din cercetătorii care au lucrat la dezvoltarea algoritmilor utilizați.