O descoperire neașteptată și greu de explicat a fost făcută de o echipă internațională de astronomi. Potrivit unui studiu publicat în revista Nature, aceștia au descoperit cea mai veche gaură neagră, care pare să existe de la începuturile cosmosului, atunci când Universul avea abia 400 de milioane de ani. Descoperirea este una surprinzătoare și distruge teoriile existente legate de găurile negre.
„Această descoperire o devansează cu aproximativ 200 de milioane de ani pe cea a unei găuri negre masive. Ea va alimenta o nouă generație de modele teoretice pentru a explica un astfel de fenomen în Universul tânăr, acum mai mult de 13 miliarde de ani”, a declarat pentru AFP Jan Scholtz, astrofizician la Institutul Kavli de Cosmologie de la Universitatea Cambridge din Marea Britanie.
(CITEȘTE ȘI: ASTRONAUȚII DE LA NASA AU AJUNS ÎN ROMÂNIA. MOTIVUL INCREDIBIL PENTRU CARE AU ATERIZAT LA BUCUREȘTI)
În anul 2016, cu ajutorul telescopului spațial Hubble, a fost descoperită cea mai veche galaxie, deci și cea mai îndepărtată. Însă în 2022, când telescopul spaţial James Webb a detectat gaura neagră a GN-z11 a dezvăluit și un Univers tânăr care adăpostește obiecte mult mai luminoase decât se aștepta.
Gaura neagră detectată de echipa internațională condusă de Cambridge este datată la 430 de milioane de ani după Big Bang. Acesta a fost momentul zorilor cosmice, când s-au născut primele stele şi galaxii la sfârșitul aşa numitei „epoci întunecate”. Iar problema pe care o ridică detecția acestei găuri negre de o asemenea dimensiune este de a înțelege cum a putut crește atât de repede.
În mod normal, acest lucru durează câteva sute de milioane de ani, sau câteva miliarde de ani pentru cele descoperite mai târziu. Însă, caracteristicile găurii negre descoperită recent „sugerează o creştere mai rapidă şi mai timpurie decât cea a altor găuri negre cunoscute din timpuri foarte timpurii”. În consecință, „mecanismul de formare a găurilor negre în universul tânăr ar putea fi diferit de cele pe care le cunoaștem în universul mai apropiat”, a explicat Stéphane Charlot, astrofizician la Institut d’astrophysique de Paris şi coautor al studiului.
„Dacă rămânem la scenariile clasice, atunci Universul este prea tânăr pentru a găzdui o gaură neagră atât de masivă, aşa că trebuie să luăm în considerare alte modalităţi de apariţie a acesteia”, spune profesorul Roberto Maiolino, astrofizician la Cambridge şi primul autor al studiului, într-un comunicat de presă.
Ipoteza pe care merg teoreticienii este că un astfel de obiect s-a născut „mare” din explozia unei stele supermasive la sfârşitul vieţii sale, sau din concentrarea rapidă a unui nor de gaz dens, fără a trece prin faza de formare a stelelor. Astfel, după naștere gaura neagră din GN-z11 s-ar fi înfruptat din gazul din jur şi ar fi crescut rapid.