Exista secrete pe care nimeni nu le-a dezvaluit vreodata. Exista intamplari care, la un moment dat, au schimbat cursul istoriei. Acestea sunt POVESTILE DE ODINIOARA.
Moastele Cuvioasei Parascheva, sfanta nascuta pe actualul teritoriu al Turciei, au ajuns la Iasi in urma cu peste 350 de ani, pe cand in Moldova domnea Vasile Lupu, poreclit “Albanezul”. Putini stiu ca domnitorul este cel care a platit pentru ca moastele sa fie aduse, pe atunci, dintr-o biserica situata in Fanar, celebrul cartier al Constantinopolului (azi Istanbul).
De origine albaneza, dar cu educatie greaca, Vasile Lupu a avut doua perioade de domnie in Moldova intre anii 1634 si 1653. El se nascuse langa Tirana in anul 1595 si se numea Lupu Coci.
Tatal sau, Nicolai Coci, provenea dintr-o familie instarita si influenta, fapt care l-a ajutat pe Vasile Lupu sa puna mana pe tronul Moldovei, dupa rascoala provocata impotriva grecilor stabiliti in tara. Numele de Vasile si-l luase dupa imparatii din Bizant.
In timpul domniilor lui, “Albanezul” a gasit sprijin in turci, incercand sa stapaneasca atat Muntenia, cat si Transilvania. Astfel, in 1637, ostea lui Vasile Lupu a invadat Muntenia, insa Matei Basarab (sustinut de principele transilvanean Gheorghe Rakoczy I) a respins atacul. Doi ani mai tarziu, Vasile Lupu ataca din nou Muntenia si, beneficiind de ajutorul tatarilor, obtine titlul de “Domn al Modovei si Tarii Romanesti”.
Din acea perioada, a ramas stema unita a Moldovei si Tarii Romanesti, care la 24 ianuarie 1859 avea sa devina si stema oficiala a Principatelor Romane Unite.
In paralel, “Albanezul” a cerut sprijin Sultanului ca sa cucereasca si Transilvania, insa planurile lui au esuat. In 1644, se impaca cu principii din Muntenia si Transilvania, dar linistea nu a durat decat pana in 1653. In acel an, este alungat de pe tron de catre principele Transilvaniei Gheorghe Rakoczy al II-lea. Dupa acel episod, domnitorul moldovean s-a refugiat in cetatea de la Camenita (peste Nistru), de unde incearca fara succes sa redobandeasca tronul. Resemnat, el pleaca in exil la tatarii din Crimeea.
Ulterior, Vasile Lupu ajunge la Constantinopol, este intemnitat in “Cele Sapte Turnuri”, iar, dupa eliberare, negociaza cu Poarta reintoarcerea in Moldova. Acest lucru nu se mai intampla insa, din cauza ca „Albanezul” se stinge din viata in 1661.
Osemintele lui au fost aduse la Iasi, fiind reinhumate in biserica “Trei Ierarhi”. Dincolo de ambitiile lui de preamarire, Vasile Lupu a ramas in istorie ca un protector al ortodoxiei, ctitorind multe lacasuri de cult si luptand pentru pastrarea credintei in Moldova.
Cine a fost Sfanta Parascheva
Potrivit crestinortodox.ro, Sfanta Parascheva s-a nascut in secolul al XI-lea, in satul Epivat din Tracia, pe tarmul Marii Marmara, in apropiere de Constantinopol. Se spune ca pe cand avea 10 ani, Cuvioasa Parascheva a auzit intr-o biserica cuvintele Mantuitorului: „Oricine voieste sa vina dupa Mine sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si sa-mi urmeze Mie„. Aceste cuvinte au determinat-o sa-si daruiasca hainele sale saracilor si sa se retraga in pustie.
Initial, Sfanta s-a oprit la manastirea Maicii Domnului din Heracleea, unde a ramas cinci ani. De aici a plecat spre Tara Sfanta, in dorinta de a-si petrece restul vietii in locurile sfinte. Dupa ce a vazut Ierusalimul, s-a asezat intr-o manastire de calugarite in pustiul Iordanului. Numai ca, intr-o noapte, pe cand avea 25 de ani, un inger i-a aparut in vis si i-a spus sa se intoarca in locurile parintesti. Din Constantinopol s-a indreptat spre Epivat, fara sa spuna cuiva cine este si de unde vine. Aici, si-a dat sufletul, fiind ingropata ca o straina.
Traditia spune ca un marinar a murit pe o corabie, iar trupul i-a fost aruncat in mare. Valurile l-au aruncat la tarm, iar un sihastru care traia acolo, a rugat niste crestini sa-l ingroape dupa randuiala bisericeasca.
Cand au sapat groapa, crestinii au gasit trupul Prea Cuvioasei Parascheva neputrezit si plin de mireasma. Cu toate acestea, au pus alaturi de ea si trupul corabierului. In noaptea urmatoare insa, unuia din cei care sapasera groapa, cu numele Gheorghe, i s-a aratat in vis o imparateasa, sezand pe un scaun luminat si inconjurata de ingeri, iar unul dintre acestia l-a mustrat pentru ca n-a scos din groapa trupul Sfintei Parascheva. Iar imparateasa pe care o vazuse in vis „si care nu era alta decat Cuvioasa Parascheva” i-a poruncit sa ia degraba trupul ei si sa-l aseze undeva la loc de cinste.
Credinciosii au inteles ca este un semn dumnezeiesc, fapt pentru care au luat trupul Cuvioasei din mormant si l-au depus in biserica Sfintii Apostoli din Kallicrateia. Indata au avut loc vindecari minunate in urma rugaciunilor care se faceau langa cinstitele sale moaste.
In anul 1238, in 14 octombrie, moastele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost mutate la Tarnovo, fiind asezate in Biserica cu hramul Maicii Domnului.
________________________
CITESTE SI:
Povestea infricosatoare a ultimului calau! Cum ii tortura sangerosul Gavril Buzatu pe talhari
________________________
Suleiman Magnificul a tinut moastele in palatul sau
In anul 1393, Bulgaria a cazut sub ocupatia turcilor, iar bisericile bulgare au fost transformate in moschei. Este anul in care sfintele moaste au fost mutate la Vidin.
Ulterior, dupa lupta de la Nicopole din anul 1396, sfintele ramasite pamantesti au fost trimise din Vidin la Belgrad. In 1521, sultanul Suleiman Magnificul a cucerit Belgradul, iar moastele au fost transferate la Constantinopol, fiind asezate in palatul sultanului. Ele au fost rascumparate insa de la turci de Patriarhia Ecumenica.
Moastele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost asezate, asadar, in Biserica Panmakaristos, sediul de atunci al Patriarhiei Ecumenice. Dupa transformarea acestei biserici in moscheie, moastele au fost perindate prin mai multe biserici: Vlaherne (1586), Sfantul Dumitru de la Xiloporta (1597) si Sfantul Gheorghe din Fanar – noul sediu al Patriarhiei Ecumenice (1601).
Vasile Lupu, ctitorind la Iasi biserica „Sfintii Trei Ierarhi” si amintindu-si de Ioan Asan, care la vremea sa a stramutat moastele Prea Cuvioasei Parascheva de la Epivat la Tarnovo, dar si de Alexandru cel Bun care a adus moastele Sfantului Ioan cel Nou de la Cetatea Alba la Suceava, “Albanezul” a facut demersurile necesare la Patriarhia din Constantinopol ca moastele Sfintei Parascheva sa fie stramutate la Iasi.
Domnitorul a platit toate datoriile Patriarhiei Ecumenice si, astfel, patriarhul Partenie I si membrii Sinodului au hotarat sa-i ofere, drept recunostinta, moastele Cuvioasei.
Moastele Cuvioasei Parascheva au ajuns in cele din urma in Moldova pe 14 octombrie 1641 si au fost depuse in Manastirea „Sfintii Trei Ierarhi“.
In anul 1887, sfintele ramasite pamantesti au fost mutate in Catedrala mitropolitana din Iasi. (A.A.)