La vârsta de 22 de ani, Nicolae Tănicui a părăsit centrul de plasament, conform ridicării măsurii de protecţie socială. Bărbatul a plecat din oraşul natal şi s-a dus în Timişoara, în speranţa că îşi va găsi un loc de muncă şi un adăpost, dar nu a avut noroc. În prezent, el doarme pe străzile din Craiova, acolo unde încearcă să-şi găsească un adăpost.

Nicolae Tănicui a ajuns la ananghie. Doarme într-un cimitir şi nu primeşte niciun fel de ajutor. Bărbatul spune că a depus dosarul său la Primărie, dar că mai are de aşteptat un an până la soluţionarea cazului său şi nici atunci nu se ştie dacă va primi un ajutor. Tănicui vrea să îşi câştige existenţa într-un mod cinstit şi nu vrea să ajungă un infractor, aşa cum ajung, din păcate, mulţi oameni ai străzii. Nicolae Tănicui este bolnav de Hepatită cronică B şi D şi nu are bani să-şi cumpere medicamente, care din păcate nu sunt compensate, pentru că bărbatul nu este asigurat medical. Nicolae Tănicui are toate actele doveditoare (VEZI IMAGINILE ÎN GALERIE)

„Am lucrat ocazional pe la diverse persoane unde am avut ghinionul să nu fiu remunerat pentru munca depusă. Pentru faptul că lucram, primeam în schimb un loc de cazare şi o masă caldă pe zi, fără a mi se oferi un bănuţ pentru îmbrăcăminte, medicamente sau alte nevoi. În plus, am lucrat vreme de 3 ani în domeniul construcţiilor, postul meu fiind de salaor, iar în urma prestaţiei depuse am suferit un accident de muncă, în urma căruia puteam să rămân fără mâna dreaptă. Am fost operat şi mi s-a pus o tijă metalică, iar din acest motiv nu mai pot depune efort fizic, în urma recomandării primită de la doctor. N-am loc de adăpost, dar mă văd obligat să înpotez cu multă teamă şi frică într-un cimitir. Încerc din răsputeri să supravieţuiesc singur şi asta într-un mod cinstit şi onest, pentru a nu deveni un posibil delicvent din cauza greutăţilor”, ne-a spus Nicolae Tănicui. 

Bărbatul crede că nu îşi poate găsi un loc de muncă decent deoarece lumea îl batjocoreşte atunci când află că provine dintr-un orfelinat: „M-am săturat să rătăcesc dintr-un loc în altul, dar asta se datorează şi faptului că sunt stigmatizat şi totodată mă simt marginalizat de către socitetate. Mai mult, din sinceritatea faptului că spun celor care mă întreabă că sunt un tânăr provenit dintr-un orfelinat, cu multă tristeţe port în suflet prejudecăţile greşite venit din partea celor care mă etichetează ca fiind inutil societăţii. Adesea sunt jignit de către persoanele care nu pot înţelege confruntările majore purtate de către o persoană lipsită de mijloace minime de existenţă.”

În prezent, Nicolae Tănicui lucrează cu ziua, pe unde găseşte. Bărbatul susţine că primeşte 15-20 de lei pe zi, pe care îi foloseşte pentru a-şi cumpăra mâncare. Problema lui majoră este că, după terminarea zilei de muncă, nu are unde să se ducă să pună capul şi să se culce.

„Nu-mi doresc decât un loc unde să nu mă bată vântul sau ploaia, un loc unde să mă pot odihni şi unde să mă pot spăla”, mai spune bărbatul.

Nicolae Tenicui mai are patru fraţi care, la fel ca el, au fost abandonaţi de părinţi: „Pe lângă faptul că am fost abandonat de către părinţi, în spatele acestei drame, există o altă povară purtată şi de cei patru frăţiori loviţi de aceeaşi soartă. Această formă de abandon a survenit în urma divorţului părinţilor, iar efectele acestuia nu au făcut decât să ne aducă o soartă presărată cu multe lipsuri. Sentimentul de abandon l-am îmbrăţişat cu toţi încă de la naştere. Mă întreb uneori, de ce n-am avut şansa ca toţi fraţii să primim din partea celor care ne-au dat viaţa viaţa iubire, afecţiune şi dragoste părintească. Ceilalţi patru fraţi au fost preluaţi de către alte orfelinate din ţară, fără a ne bucura de creşterea împreună”

Cine îi poate oferi ajutor lui Nicolae Tănicui are la dispoziţie contul deschis în numele bărbatului: RO90INGB0000999906582390. 

Adresă de e-mai: [email protected]

Număr de telefon: + 40753.457.614