Primăria Capitalei a anunțat recent un plan ambițios pentru modernizarea sistemului de termoficare din București, care promite să reducă costurile de întreținere pentru locuitori și să îmbunătățească eficiența energetică a orașului. Proiectele vizate sunt deja în derulare, iar autoritățile estimează că, în câțiva ani, bucureștenii vor plăti mult mai puțin pentru gigacaloria consumată, datorită reducerii semnificative a consumului de gaze și a implementării unor tehnologii moderne.
Investițiile în sectorul energetic sunt esențiale nu doar pentru reducerea costurilor, ci și pentru protejarea mediului. Modernizarea centralelor termice și a rețelelor de termoficare va contribui la scăderea emisiilor de carbon și va sprijini obiectivele de sustenabilitate ale Capitalei. Totodată, se preconizează crearea de locuri de muncă în sectorul energetic, iar bugetul orașului va beneficia de pe urma economiilor generate de scăderea subvențiilor și de eficientizarea sistemului de producție și distribuție a energiei.
Citește și: SINGURUL SAT DIN ROMÂNIA CARE EXISTĂ DE PE VREMEA DACILOR: „SUNTEM NUMAI BABE. TOATE AVEM PESTE 90 DE ANI”
Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a explicat că, odată ce lucrările de modernizare a centralelor termoelectrice (CET) vor fi finalizate, în 2028, costurile de întreținere pentru locuințele din București vor scădea considerabil. Potrivit estimărilor, prețul pentru o gigacalorie, care în prezent ajunge la aproximativ 1.000 de lei, va scădea la 500-600 de lei, ceea ce va duce la o scădere semnificativă a facturilor pentru populație. De asemenea, Burduja a subliniat că proiectele vor contribui la reducerea consumului de gaze cu aproximativ 40%, ceea ce va aduce economii importante atât pentru cetățeni, cât și pentru mediul înconjurător.
Pentru a realiza aceste economii, autoritățile se concentrează pe modernizarea celor trei mari centrale termoelectrice din București: CET Sud, CET Grozăvești și CET Progresu. Aceste unități vor beneficia de o finanțare europeană nerambursabilă de 362 milioane de euro, obținută de Ministerul Energiei printr-un proces de negociere cu Banca Europeană de Investiții. Modernizarea include înlocuirea echipamentelor vechi, care datează din anii ’60 și ’70, cu tehnologii de cogenerare de înaltă eficiență, care vor permite producerea simultană de energie electrică și agent termic.
„Bucureştenii aşteaptă de decenii aceste contracte. Ele înseamnă modernizarea sistemului de termoficare, producţia agentului termic. Cele cele trei CET-uri: CET Sud, care este şi cel mai mare din Europa, CET Grozăveşti şi CET Progresu vor intra într-un program de modernizare cu o finanţare de 362 de milioane de euro din Fondul pentru Modernizare, bani nerambursabili pe care Ministerul Energiei i-a obţinut cu mari eforturi. A fost un lung proces de negociere cu Banca Europeană de Investiţii. Vreau să felicit managementul ELCEN, pentru că nu a abandonat, a crezut în aceste proiecte şi în sistemul de termoficare al Bucureştiului. Acum nu foarte mulţi ani, când ELCEN şi RADET erau în pragul falimentului, foarte puţini credeau că sistemul de termoficare centralizat din Bucureşti poate să aibă un viitor. Existau tot felul de păreri că ar trebui toţi să ne montăm centrale de apartament. În faţa acestor inepţii singura soluţie a fost munca acestei echipe şi perseverenţa. Iată că astăzi ELCEN nu mai este în insolvenţă, ELCEN face performanţă şi vedem astăzi acest pas, aşteptăm acelaşi lucru şi la Termoenergetica, la Primăria Generală a Capitalei, modernizarea sistemului de transport şi distribuţie a agentului termic”, a precizat Sebastian Burduja.
Aceste îmbunătățiri sunt esențiale pentru viitorul termoficării centralizate din București, sistem care a traversat multe dificultăți în trecut. Deși în urmă cu câțiva ani, ELCEN (furnizorul principal de energie termică din Capitală) se afla în pragul falimentului, iar soluțiile alternative la sistemul centralizat, cum ar fi centralele de apartament, erau tot mai discutate, autoritățile au reușit să reînvie acest sistem. Modernizarea celor trei CET-uri este văzută ca un pas important în asigurarea unui sistem de termoficare sustenabil, care să răspundă cerințelor dinamicii urbane și să reducă impactul asupra bugetelor familiilor.
„O să vă dau câteva cifre. Consumul de gaz, principiul este simplu: se consumă gaz şi se produce energie electrică şi apă caldă, va scădea consumul de gaz cu 40%. Noi estimăm, că dacă azi în Bucureşti vorbim de un preţ la gigacalorie de peste 1.000 de lei, în 3-4 ani de zile, după finalizarea acestor proiecte, putem să discutăm despre un preţ 500 – 600 de lei. Cu siguranţă asta va însemna şi un cost al întreţinerii mult mai mic pentru bucureşteni . Nu este întâmplător că ne raportăm la ceea ce s-a întâmplat la Oradea în tot aceşti ani, unde gigacaloria costă circa 300 de lei, iar subvenţia pe care o plăteşte Primăria este aproape zero, deci banii aceia rămân pentru investiţii în comunitate, pentru dezvoltare şi pentru locuri de muncă. Acelaşi lucru ni-l dorim şi pentru bucureşteni: să aibă căldură şi apă caldă”, a adăugat Sebastian Burduja.
Citește și: TAXĂ NOUĂ PENTRU ROMÂNII CARE LOCUIESC LA BLOC. CÂT VOR PLĂTI ÎN PLUS LA ÎNTREȚINERE