Călin Georgescu, un ultranaționalist cu opinii pro-Moscova și păreri critice despre NATO, se va confrunta cu Elena Lasconi, un candidat de centru-dreapta, în turul doi al alegerilor prezidențiale din România, după un rezultat șocant în primul tur care a răsturnat politica țării și ar putea pune în pericol sprijinul său pentru Ucraina.
După numărarea a 99,98% din voturi, Călin Georgescu, un independent care l-a lăudat pe Vladimir Putin ca fiind „un om care își iubește țara”, a obținut 22,9% din voturi, iar reformista Elena Lasconi, de la Uniunea Salvați România (USR), a ieșit pe locul doi cu 19,17%, a scris THE GUARDIAN.
Rezultatul, una dintre cele mai mari surprize electorale din istoria postcomunistă a României, a declanșat demisia rapidă din funcția de lider al partidului de centru-stânga PSD al premierului Marcel Ciolacu, care a terminat pe locul al treilea cu 19,15%.
Al doilea tur de scrutin este primul din ultimele trei decenii fără un candidat din partea partidului social-democrat (PSD) al lui Marcel Ciolacu. Alegerile sunt programate pentru 8 decembrie. Președintele României are un rol semi-executiv cu puteri decizionale semnificative în domeniul securității naționale, politicii externe și numirilor judiciare.
Alegerile sunt urmărite cu interes în afara României, o țară care împarte o graniță de 640 de kilometri cu Ucraina și este văzută de aliații occidentali ca jucând un rol strategic cheie. România găzduiește o bază militară NATO, a donat o baterie de apărare aeriană Patriot și a oferit o rută de tranzit vitală pentru milioane de tone de cereale ucrainene.
Alegerile s-au concentrat în mare parte pe creșterea costului vieții din România: România are cea mai mare pondere a persoanelor expuse riscului de sărăcie din UE, precum și cea mai mare rată a inflației și cel mai mare deficit bugetar din blocul comunitar – 8%.
Călin Georgescu, un profesor universitar în vârstă de 62 de ani, care avea 5% în sondaje înainte de alegeri, care a părăsit Alianța pentru Uniunea Românilor (AUR) după ce aceasta i-a criticat poziția pro-rusă și anti-NATO, a desfășurat o campanie virală pe TikTok axată pe reducerea nevoii României de importuri de alimente și energie și pe eliminarea ajutorului pentru Ucraina.
„În această seară, poporul român a cerut pace. Și a cerut foarte tare, extrem de tare. Suntem puternici și curajoși, mulți dintre noi am votat și chiar mai mulți vor face acest lucru în turul al doilea”, a declarat Georgescu.
După ce a votat, Georgescu a declarat pe Facebook că îi susține „pe cei care simt că nu contează și de fapt contează cel mai mult”. Mai târziu, el a spus că rezultatele au fost „o trezire extraordinară” a oamenilor.
Georgescu, un consultant în dezvoltare durabilă care a lucrat pentru mai multe organisme ONU, a numit scutul de apărare antirachetă al NATO asupra României o „rușine a diplomației” și a spus că alianța nu își va proteja membrii de atacurile rusești.
De asemenea, el i-a descris pe Corneliu Codreanu, liderul Gărzii de Fier fasciste din anii 1930, și pe Ion Antonescu, care a condus guvernul pro-german din timpul războiului și a fost executat pentru rolul său în Holocaustul din România, ca eroi naționali.
În interviuri, Georgescu a spus că România nu este pregătită să își gestioneze independent diplomația și strategia și că cea mai bună șansă este „înțelepciunea rusă”. El a refuzat să spună în mod explicit că sprijină Rusia în războiul său împotriva Ucrainei.
Elena Lasconi, fostă corespondent de război și prezentatoare de știri TV, s-a alăturat USR, un partid de centru-dreapta, în 2018 și a devenit lider al partidului în acest an. Aleasă de două ori primar al micului oraș Câmpulung, ea crede în creșterea cheltuielilor pentru apărare și în ajutorarea Ucrainei.
(Citește și: Călin Georgescu sau Elena Lasconi? Carmen Harra știe cine va fi noul președinte al României)
Expertul în relații internaționale Valentin Naumescu a declarat:
„A existat o așteptare, o dorință de răzbunare, de protest, din partea oamenilor cu multe frustrări, cu revoltă, cu furie față de sistem”.
Rețelele de socializare au ajuns la mulți alegători care poate nici nu aveau o idee clară despre cine este Georgescu, a spus Naumescu, „bombardându-i cu aceste idei, că este un român adevărat, un lider puternic pentru România, că are un plan, că are soluții”.
Analistul politic Radu Magdin a declarat că diferența dintre popularitatea independentului de extremă dreapta în sondaje și rezultatul din primul tur este ceva fără precedent de când România a ieșit din comunism în 1989:
„Niciodată în cei 34 de ani de democrație nu am văzut o astfel de creștere în comparație cu sondajele”.
Politologul Cristian Pîrvulescu a declarat:
„Extrema dreaptă este de departe marele câștigător al acestor alegeri”.
Spre deosebire de Ungaria și Slovacia, România a rezistat până acum în mare măsură naționalismului populist, dar având în vedere că George Simion de la AUR a terminat pe locul patru, aproximativ o treime dintre alegători au votat pentru candidați de extremă dreapta.
George Simion se confruntă cu acuzații că s-a întâlnit cu spioni ruși, o afirmație pe care a negat-o. Sergiu Mișcoiu, politolog, a declarat că amestecul Rusiei în alegeri nu poate fi exclus, având în vedere poziția lui Georgescu față de Ucraina și discrepanța dintre sondaje și rezultat.
Rezultatul a fost, de asemenea, o nouă confirmare a unei tendințe globale de înlăturare a partidelor în exercițiu: liderii celor două partide de guvernământ din România, Partidul Social Democrat (PSD) al lui Marcel Ciolaccu și Partidul Național Liberal (PNL) de centru-dreapta, au fost eliminați în primul tur.
Este pentru prima dată în istoria postcomunistă a României când PSD nu a avut un candidat în turul doi al cursei prezidențiale. Aproximativ 9,4 milioane de persoane – 52,5% dintre alegătorii eligibili – au votat, potrivit Biroului Electoral Central.
Reprezentanții regimului de la Kremlin au declarat că nu cunosc bine opiniile lui Georgescu, deși „înțelege clar” poziția actualei conduceri a României, despre care purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Dmitri Peskov, a spus că este ostilă Rusiei.
Alți analiști au sugerat că succesul șocant al lui Georgescu ar putea avea un efect de contagiune asupra alegerilor parlamentare programate pe 1 decembrie, ceea ce înseamnă că s-ar putea dovedi foarte dificil pentru partidele câștigătoare să formeze un nou guvern de coaliție stabil.
(Citește și: Ce avere are Elena Lasconi, de fapt. Nimeni nu se aștepta la asta!)