Bancul începutului de săptămână | Pacientul, doctorul și medicamentele

Nu trebuie să treacă nicio zi fără o porție copioasă de râs, iar pentru asta am pregătit un banc care cu siguranță te va amuza copios. Protagonistul de astăzi are o filosofie interesantă despre ce înseamnă un doctor și relația pe care o are cu acesta. Deznodământul este hilar. 

O dată pe lună merg la doctor, ca să poată și el să trăiască. El îmi prescrie medicamente iar eu merg să le iau de la farmacie, ca să poată și ei să trăiască. Apoi merg frumușel acasă și arunc medicamentele la gunoi… ca să pot și eu să trăiesc!

(CITEȘTE ȘI: BANCUL DE LUNI | Tu ești TVA-ul vieții mele)

„Domnul polițist, pot să explic”

Un tip este oprit pentru viteză:

– Domnul polițist, pot să explic!

– Nu explici nimic, hai la secție!

– Domnule, dar este o situație…

– Nu vreau să aud, hai la secție!

Ajung la secție, tipul tot încearcă să îi zică ceva, polițistul nu îl lasă să zică nimic. Îl bagă într-o celulă:

– Te bag aici până vine domnul ofițer și atunci vedem ce facem!

– Apropo de asta…

– Bă, taci! Nu avem ce discuta!

După o vreme, vine din nou polițistul și îi zice:

– Oricum, ai noroc că domnu’ ofițer o să vină binedispus, e plecat la nunta fiicei.

– Mă îndoiesc, eu sunt ginerele!

Alte bancuri amuzante

– Astă vară, văd pe unul cu loz în plic, povestea un pescar, bag mâna în borcan şi trag: 5000 de lei. Mai trag: 10000 de lei. Trag iarăşi: 50000 de lei. Trag din nou…

– Ce doriţi să comandaţi, domnilor?, îl întrerupse ospătarul.

– Păi, câte cinci mici de căciulă şi două butelii de Murfatlar.

Ospătarul plecă să aducă ce i se comandase şi pescarul nostru reluă:

– Ei, și unde rămăseserăm?

– Ai tras din nou și…

– Da, am tras din nou… şi ce credeţi? Un ditamai balaur de crap de vreo 12 kg.

– Cum?! Din borcan?

– Care borcan?

– Cum care borcan?… De la loz în plic.

– Care loz în plic, măi fraţilor?

– Lozul cu noroc! De 5000 lei, de 10000 lei, de 50000 lei.

– Care noroc, care lei? Ei uite, vezi? Asta vă strică pe voi. Sunteți invidioşi și vă place să şi exageraţi…

 

Bulă și Bubulina, la grădina zoologică. La un moment dat, văd cușca leului deschisă. Bubulina se uită în stânga, se uită în dreapta și îl vede pe îngrijitor:

– Domnule, unde-i leul?

– La leoaică, doamnă.

– Și cât sta la leoaica?

– Cam o oră, doamnă.

– I-auzi, Bulă, stă o oră!!!

– Ce să faci, Bubulino, eu nu sunt leu.

Merg ei ce mai merg și văd cușca tigrului deschisă. Aceeași poveste, la care Bubulina îl întreabă pe îngijitor:

– Si cât stă tigrul la tigroaică?

– Două ore, doamnă.

– I-auzi, Bulă! 2 oreeee!!!

– Ce să faci, Bubulino, eu nu sunt tigru.

În cele din urmă, ajung cei doi la cerb și află de la îngrijitor că stă la ciută doar 5 minute. Atunci Bulă spune:

– Vezi, Bubulino, ăsta stă doar 5 minute!

– Bine măi Bulă, dar vezi ce coarne are!

(VEZI ȘI: Bancul sfârșitului de săptămână | „Te-am rugat să te maturizezi”)