Povestea uluitoare de viață a unei celebre spioane britanice. Christine Granville a reușit să fenteze moartea în fiecare zi din viața sa

În septembrie 1939, ea călătorea în Africa de Sud împreună cu cel de-al doilea soț, un diplomat polonez, când au auzit că patria lor a fost invadată de Germania nazistă. Cuplul s-a îndreptat direct spre Marea Britanie pentru a se alătura efortului de război.

În timp ce soțul ei a plecat în Franța pentru a se alătura forțelor aliate, Granville a avut un plan diferit cu privire la modul în care ar putea face diferența: ,,Ea se îndreaptă spre ceea ce trebuia să fie sediul secret al MI6”, spune Mulley. ,„Nu s-a oferit voluntar, ci a insistat să fie angajată”, a adăugat autoarea.

Granville a propus un plan îndrăzneț, care implica traversarea Munților Carpați până în Polonia sub ocupație nazistă, pentru a obține materiale de propagandă și fonduri de la aliați și pentru a aduce înapoi informații despre ocupație.

Fiindcă erau puține informații disponibile despre ceea ce se întâmpla în Europa de Est, planul a fost bine primit de șefii serviciului secret britanic, și astfel, conform lui Mulley, Granville a fost recrutată imediat, devenind astfel prima femeie din MI6.

A fost o legendă vie

În decursul anilor care au urmat, a devenit o figură legendară în comunitatea serviciilor secrete: „Era o contesă care avea conexiuni impresionante”, explică Mulley. „Vorbea fluent mai multe limbi… și era expertă în a se strecura neobservată, căci în trecut, când era doar o contesă destul de plictisită – deoarece căuta senzații tari – se ocupa cu contrabanda cu țigări peste graniță, strict pentru amuzament. Nici măcar nu fuma.„, adaugă Mulley.

În timpul misiunilor sale pentru MI6 în Ungaria, Egipt și Franța, a efectuat diverse sarcini. Uneori, a trecut ilegal frontierele ascunsă în portbagajul unei mașini, alteori a fugit sub tiruri de mitraliere, iar adesea a fost însoțită de unul dintre mulții ei iubiți din timpul războiului. La un moment dat, a primit un microfilm care indica o posibilă pregătire a forțelor germane pentru un atac iminent de-a lungul graniței sovietice. Informațiile i-au fost transmise lui Winston Churchill, care, potrivit fiicei sale, Sarah, o considera pe Granville agentul său preferat.

A fost capturată și interogată de nemți de 2 ori

De două ori a fost capturată și interogată de germani, dar a reușit să evadeze. Odată, și-a convinge captivatorii că suferă de tuberculoză, mușcându-și limba până la sângerare, creând astfel o aparență de boală.

„Puterea ei principală era mintea”, mărturisește Mulley. „Era incredibilă”, adaugă aceasta.

Chiar și animalele păreau fascinate de Granville. În cartea sa, Mulley relatează două incidente în care spioana a „îmblânzit” un câine al patrulei de grăniceri, făcându-l să o urmeze obedient.Chiar și animalele păreau fascinate de Granville. În cartea sa, Mulley relatează două incidente în care spioana a „îmblânzit” un câine al patrulei de grăniceri, făcându-l să o urmeze obedient.

Maestră în manipulare Pe lângă inteligența și curajul său, Granville era o maestră în manipulare și putea convinge pe oricine să facă ce își dorea. În 1944, a ajuns într-o garnizoană germană din Alpi.Cu ajutorul unui megafon, a convins 63 de ofițeri polonezi obligați să servească în armata germană să saboteze instalațiile militare și să dezerteze, determinându-l pe comandantul garnizoanei să se predea.

În aceeași zi, a aflat că comandantul său din cadrul Special Operations Executive (SOE) și iubitul ei fuseseră arestați de către Gestapo în Digne, în sud-estul Franței, alături de alți doi agenți, și erau în pericol să fie executați.

A eliberat toți prizonierii

Riscându-și propria siguranță, ea a eliberat toți prizonierii, asaltând închisoarea din Digne și prezentându-se drept nepoata feldmareșalului Montgomery, amenințând ofițerul responsabil cu pedeapsa cu moartea în cazul în care nu coopera.

,,Într-o oră, a reușit să îi sperie pe toți și i-a spus: Știi, dacă continui cu execuția asta, te voi face să fii spânzurat. Dacă îmi faci vreun rău, te voi atârna de un stâlp de iluminat, dar dacă mă ajuți, te voi proteja”, dezvăluie Mulley.

Pe prima pagină a ziarelor Granville nu a putut reveni în Polonia din cauza riscului de a fi ținta serviciilor secrete sovietice. Documentele ei de ședere în Marea Britanie nu au fost reînnoite, forțând-o să părăsească Regatul Unit.

După întoarcerea în Marea Britanie, Granville a refuzat inițial să primească Medalia George și Ordinul Imperiului Britanic, distincții acordate pentru contribuțiile sale din timpul războiului. Această decizie a determinat guvernul să se simtă rușinat, iar în cele din urmă i s-a oferit cetățenia britanică, înainte ca ea să accepte să primească aceste distincții.

În perioada în care locuia la hotelul Shelbourne, Granville a lucrat ca chelneriță în cafenele și a vândut rochii la Harrods. Ulterior, s-a angajat ca femeie de serviciu pe un vas de pasageri.

Viața a încercat-o până în ultimul moment

În continuare, viața ei a fost presărată cu greutăți, fiind ținta unor atacuri din partea colegilor săi. Căpitanul navei a cerut personalului să poarte medaliile obținute în timpul războiului, iar Granville, având numeroase distincții, a fost acuzată de colegii săi că ar fi falsificate.

Singurul care i-a luat apărarea a fost Dennis George Muldowney. Între cei doi s-a dezvoltat o poveste de dragoste, însă Granville s-a plictisit repede de relație. Respins, Muldowney, obsedat, a continuat să o hărțuiască, până într-o noapte când a ucis-o în hotelul Shelbourne. Muldowney a fost ulterior condamnat la moarte prin spânzurare și, deși crima a fost adusă pe prima pagină a ziarelor, povestea lui Granville a căzut în uitare de-a lungul anilor.

Citește și: APARIȚIE MISTERIOASĂ PE O PLAJĂ DIN JAPONIA. O SFERĂ DIN FIER A FOST GĂSITĂ PE MALUL MĂRII

FOTO: BBC