BOR s-a reunit pentru a lua decizia! Ce o să se întâmple cu Paștele Ortodox, în urma petiției semnate de o mulțime de români

În luna aprilie a acestui an, o serie de personalități din România, cărora li s-au alăturat și o mulțime de români, au semnat și transmis către Sfântul Sinod şi Adunarea Națională Bisericească o petiție prin care se cerea mutarea datei Paștelui, în așa fel încât ortodocșii și catolicii să sărbătorească în același timp. Acum, BOR s-a reunit, iar subiectul se va afla pe masa de discuții. 

În România și nu numai există multe familii mixte, formate din catolici și ortodocși, care nu pot sărbători niciodată Paștele împreună. În acest context, dar și având în vedere că în anul 2024 între Paștele Ortodox (5 mai) și cel Catolic (31 martie) există o diferență de mai bine de o lună, mai multe personalități din țară au luat inițiativa și au cerut celebrarea celor două sărbători în același timp.

Adrian Papahagi, Teodor Baconschi, Ana Blandiana sau Andrei Pleşu se numără printre cele 23 de personalități care au cerut Sfântului Sinod şi Adunării Naţionale Bisericeşti, printr-o scrisoare deschisă, celebrarea Paştelui de către toţi creştinii  în aceeaşi zi. Petiția acestora fost semnată și de o mulțime de români.

ULTIMA ORĂ! Tragedie în trupa VUNK. A fost găsit MORT în casă!

Ce se va întâmpla cu pensiile românilor în 2025? Cum vor primi pensionarii...

(CITEȘTE ȘI: DE CE PAȘTELE CATOLIC PICĂ DIFERIT DE CEL ORTODOX? CUM SE STABILESC DATELE ÎN CARE SĂRBĂTORESC CREDINCIOȘII)

Ce se întâmplă cu Paștele Ortodox?

Petiția lansată în luna aprilie a stârnit vâlvă atât în rândul oamenilor, dar și în rândul BOR. În cele din urmă, la vremea respectivă, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române a transmis că solicitarea o să fie analizată și se va lua o decizie în cadrul următoarei ședințe a Sfântului Sinod.

„Scrisoarea semnată de personalități reale ale societății civile creștin ortodoxe din România, oameni din interiorul, nu din exteriorul Bisericii, care constant au apărat-o și sprijinit-o public, a fost transmisă și desigur primită. Ea va fi luată în discuție cel mai probabil la proxima ședință a Sfântului Sinod. Viitoarele consultări la nivel interortodox bisericesc pe tema acestui demers sunt desigur subînțelese, așa cum au semnalat obiectiv chiar semnatarii scrisorii”, declara purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) Vasile Bănescu.

Următoare ședință despre care Vasile Bănescu vorbea era programată pentru luna iulie. Așadar, BOR s-a reunit acum și urmează să ia o decizie în ceea ce privește sărbătorirea Paștelui Ortodox. Rămâne de văzut dacă vor exista schimbări sau nu.

(VEZI ȘI: CÂND PICĂ PAȘTELE ORTODOX ȘI CEL CATOLIC ÎN URMĂTORII ANI. METODA PRIN CARE SE STABILEŞTE CEA MAI MARE SĂRBĂTOARE A CREŞTINILOR)

Petiția semnată de mii de persoane

„Conștiința nevoii de a unifica data la care sărbătorim Învierea Domnului a existat mereu în interiorul Ortodoxiei. O întâlnire panortodoxă organizată la Constantinopol acum exact un secol, în 1923, a reușit chiar, pentru câțiva ani, să unifice calendarele. Din nefericire, concordia nu a durat, iar astăzi Bisericile Ortodoxe autocefale funcționează după calendare diferite. În cazul nostru, Biserica Ortodoxă Română sărbătorește Crăciunul după calendarul gregorian, folosit și de statul român, în schimb continuă să calculeze data mobilă a Paștelui după calendarul iulian; alții, în schimb, sărbătoresc atât Paștele cât și Crăciunul exclusiv după calendarul gregorian (Biserica Ortodoxă Finlandeză), sau exclusiv după cel iulian (Biserica Ortodoxă Rusă).

Cunoaștem dificultatea de a sincroniza calendarul, care se poate face doar prin dialog interconfesional și intraortodox, însă aceasta nu scuză sărbătorirea aceluiași eveniment la date diferite în diversele Biserici.

Din fericire, celebrarea Paștelui la date diferite nu ridică probleme dogmatice, fiindcă toți creștinii mărturisesc identic Învierea Domnului; din nefericire, ea afectează însă viața oamenilor și creează dezbinare sau probleme. Ca laici, nu putem fi indiferenți la aceste aspecte. În zonele multietnice din România, calendarele școlare și zilele libere legale sunt bulversate. Numeroase familii mixte (în care soții au confesiuni diferite), milioane de români ortodocși trăitori în țări de tradiție catolică și protestantă, numeroși cetățeni români de confesiuni diferite nu pot să sărbătorească împreună, în aceeași duminică, Învierea Mântuitorului, din cauză că, de sute de ani, Bisericile nu s-au învrednicit să se pună de acord, perpetuând acest decalaj nejustificat.

Celebrând laolaltă Învierea Domnului, am face un pas important spre mult mai complicata reîntregire a Bisericii Lui Hristos, care comportă probleme dogmatice dificile. Mai presus de orice, unificarea calendarelor a avut loc în trecut, cel mai recent acum exact un secol, în 1923, deci e repetabilă. Ea ține de un aspect strict lumesc, de un biet calendar, care ar fi păcat să fie transformat în piatră de poticnire. Frumos ar fi să sărbătorim Învierea Domnului împreună, ortodocși, catolici și protestanți, măcar începând din 2025, când se vor împlini 1700 de ani de la Primul Sinod Ecumenic de la Niceea.

Suntem conștienți că există în prezent eforturi reale, la nivelul Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol, al altor Patriarhii ortodoxe, și al Bisericii Romano-Catolice, pentru a unifica data sărbătorii pascale. Atingerea acestui obiectiv ar dobândi și un impact pastoral și misionar coerent, într-o lume creștină aflată sub presiunea deseori agresivă a secularismului. La fel de conștienți suntem că nu toate Bisericile ortodoxe lucrează cu aceeași râvnă pentru unitatea creștinilor, iar unele înțeleg să submineze chiar și întâlnirile panortodoxe.

Știm că problema pascaliei nu poate fi rezolvată doar prin voința unilaterală a Bisericii Ortodoxe Române, deși aceasta este tradițional deschisă spre dialog. Vă solicităm însă ca Biserica Ortodoxă Română să se implice cu energie și convingere în dialogul panortodox și interconfesional pe această temă, spre a convinge și Bisericile Ortodoxe surori să adopte duhul unității și să sprijine inițiativele Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol (…)”, se arată în textul petiției