Incredibil! Cum a fost primit un voluntar român, într-un magazin din Ucraina. Povestea ”celor două pungi de plastic”

Războiul din Ucraina a arătat adevărate orori pe care le poate provoca cruzimea umană, însă, în același timp, a scos la iveală din sufletul o empatie enormă și o bunătate desăvârșită în rândul a mii de oameni care au devenit solidari cu cei aflați în suferință, care fig din calea bombelor.

Mii de voluntari români (și nu numai) stau ore întregi în frig pentru a-i ajuta pe cei care au nevoie, ba mai mult decât atât, unii se duc în Ucraina pentru a le duce alimente și medicalente celor care rezistă asalturilor armetei ruse în subsolurile blocurilor

Astfel, mai mulți români se întorceau din Ucraina după ce au dus alimente, medicamente și haine acolo unde este nevoie de ele. Aceștia au avut parte de surpriza viații lor la întoarcerea în țară. În drumul lor către casă, unul dintre voluntari, Gheorghe Ignat (sportiv de performanță român) a intrat într-un magazin din Cernăuți pentru a cumpăra câteva alimente. Ce s-a întâmplat acolo este dincolo de orice imaginație, extrem de emoționant! 

Ce se întâmplă cu toți pensionarii din România cu pensii mai mici de...

Și să mori e SCUMP în Cluj-Napoca. Cu cât se vinde un loc...

Iată ce a scris sportivul și voluntarul român pe Facebook: 

”Povestea acestor două pungi de plastic. Ieri (n.r. zilele trecute) când ne întorceam din Ucraina, după ce am descărcat alimente și medicamente în cateva camioane și busuri care au luat calea Kievului, chiar la ieșire din Cernăuți am oprit pe partea dreaptă pentru a aștepta o mașină a convoiului nostru care s-a rătăcit. 

Lângă parcare am zărit un magazin deschis, ciudat pentru că majoritatea sunt închise, am intrat in magazin cu dorința să cumpăr cateva sucuri acidulate bune tare, care nu se găsesc în România, e o băutură carbogazoasă preferată de pruncii noștri. (Știu nu e bine să dai sucuri acidulate la copii).

În magazin rafturile pe jumătate goale, însă în vitrina frigorifică mai erau din acele sucuri pe care le căutam, am luat cateva, am luat și o pungă de chipsuri, ceva fructe, apoi am mers la casa de marcat, zicând către doamna casieriță:
– Vorbiți românește?
– Oleacă…
– E bun, pot plăti cu card sau numa cash? Aveam și ceva grivne cu mine dar vroiam să le păstrez.
– Noi nu putem lua bani la voi…
Zic din nou:
– Cu cardul se poate, sau doar bani de hârtie?
– Nu, nu…noi nu putem lua bani la voi.

”Cum adică nu poate lua bani de la mine? ”

M-am uitat împrejur, m-am gândit în mintea mea ce o fi vrând femeia aceasta? Cum adică nu poate lua bani de la mine? Am zis că nu am cum să ies cu pungile cu produse afară din magazin pînă nu plătesc, m-am îndreptat către raft să le așez înapoi de unde le-am luat, convoiul aștepta după mine, când un bărbat masiv cam de statura mea vorbind românește mult mai bine s-a apropiat și mi-a zis:

– Produsele sunt gratuite pentru dumneavoastră, nu trebuie să le plătiți, vă rugăm să le luați.
– Dar domnule, am bani să le plătesc.
– Știu dar nu trebuie, sunt din partea noastră, măcar atât putem face pentru voi. Noi suntem aici la stradă și vă vedem cum de zile întregi cărați ajutoare pentru ucrainieni, vă rog să le primiți, este un dar, o recunoștință din partea noastră.

I-am strâns mâna bărbatului, m-am uitat la vânzătoare, la colega dumneaei, zâmbeau amândouă, nu știam ce să zic, s-a creat unul din momentele acelea când toți tac, se uită unii la alții și își zâmbesc frumos.

”Un popor aflat în necaz și suferință nu îl judeci după uscături”

– Vă mulțumesc mult, apreciez.
– Noi vă mulțumim pentru tot ce faceți.. bătându-mă cu mâna pe umăr ma condus pînă la ieșire.
În mașină le-am povestit colegilor voluntari ce tocmai se petrecuse, unul dintre ei îmi zice:
– Poate totuși ucrainienii nu sunt atât de răi cum scriu unii pe Facebook, poate că toate eforturile noastre merită a fi făcute. Aceste eforturi merită facute oricum, pădure fără uscături nu există iar un popor aflat în necaz și suferință nu îl judeci după uscături. Dumnezeu ne-a dat harul nouă ca și roamâni să facem o lucrare deosebită în această vreme, de aceea continui să cred că ceea ce au făcut românii în aceste zile va rămâne de povestit generațiilor viitoare. Dumnezeu să ne binecuvânteze pe toți!”, a scris  Gheorghe Ignat pe rețeaua de socializare. 

Sursa foto: Facebook