Trupa „Vouă” împlinește 40 de ani! Este una dintre cele mai longevive trupe din România

Pe 8 Martie se împlinesc 40 de ani de la primul spectacol al uneia dintre cele mai longevive trupe din mediul artistic românesc: VOUĂ.

În februarie 1982, Adrian Fetecău, pe atunci student în anul V al Facultăţii TCM a Institutului Politehnic Bucureşti, după ce a părăsit „Cenaclul Lumină Lină”, s-a hotărât să înfiinţeze un altul cu titulatura „VOUĂ”. Fiind deja un „veteran” al mişcării culturale studenţeşti, laureat în decembrie 1981 cu premiul pentru cel mai bun actor la secţiunea teatru a Festivalului Politehnicii, Adrian cunoştea mulţi studenţi talentaţi pe care i-a cooptat în formula iniţială a trupei.În total au fost 13 băieţi care, sub titulatura de „Cenaclul VOUĂ”, au susţinut primul spectacol de muzică, umor şi poezie în sala de lectură a… căminului de fete al Facultăţii de Drept din Capitală.

După ce componenţa trupei a suferit, într-o jumătate de an, câteva modificări substanţiale, VOUĂ a devenit o constantă a mişcării culturale studenţeşti şi nu numai, pentru că a susţinut spectacole în toată ţara, în toate mediile sociale! De exemplu, după ce a fost urmărită în 1985 la Slănic Moldova de cunoscutul actor Constantin Codrescu în „Galele Amfiteatru”, trupa a avut, până la Revoluţie, 125 de spectacole (!) cu casa închisă în Teatrul „Maria Filotti” din Brăila, al cărui director era… Codrescu.

1985 a fost şi anul în care, după întâmplările nefaste de la Ploieşti ale „Cenaclului Flacăra”,  trupa VOUĂ e nevoită să renunţe la titulatura de „cenaclu” şi o „adoptă” pe cea de „grup”.

Ce a însemnat Grupul VOUĂ în peisajul artistic de la noi până în 1989 subliniază pertinent Călin Hentea în valoroasa şi…voluminoasa sa carte „Enciclopedia propagandei româneşti” apărută în 2012:

Parte componentă a „Cîntării României“ a fost şi Festivalul Artei şi Creaţiei Studenţeşti, în care brigăzile studenţeşti – memorabilă fiind brigada ASE, condusă de eternul student Fiţi Arieşanu – au excelat într-o permanentă provocare a responsabililor culturali – în realitate, cenzori politici – din cadrul Uniunii Asociaţiei Studenţilor Comunişti sau a secretarilor cu propaganda din cadrul Comitetelor municipale sau judeţene de partid; au excelat, astfel, prin cântecele, gesturile şi mai ales textele lor „satiric-subversive“, adesea excesiv de acide şi de transparente; nu o dată, studenţii dădeau nişte texte spre aprobare la partid şi ieşeau pe scenă cu altele, riscând diverse sancţiuni.

ULTIMA ORĂ! Tragedie în trupa VUNK. A fost găsit MORT în casă!

Ce se va întâmpla cu pensiile românilor în 2025? Cum vor primi pensionarii...

 Grupul „Vouă“: „Fiecare gură de om va fi prevăzută cu un post de grănicer“

 Grupul studenţesc „Vouă“ s-a născut tocmai din acest creuzet al brigăzilor studenţeşti din anii ’80, reprezentând o altă remarcabilă excepţie la corul propagandistic naţional al „Cântării României“; şi aceasta prin sfidarea, uneori inconştientă, a dogmelor ideologice şi a limitelor tolerate de cenzura de partid, îndrăznind chiar satirizarea transparentă a lui Ceauşescu şi a tarelor „societăţii socialiste multilateral dezvoltate“ în peste 500 de spectacole, cu sute şi mii de spectator din toată ţara.

Grupul „Vouă“ a apărut pe 8 martie 1982, fiind înfiinţat de câţiva studenţi din Facultatea TCM a Institutului Politehnic Bucureşti, sub conducerea lui Adrian Fetecău, secondat de Gelu Ocnaru şi Şerban Drăguşanu. Acest cenaclu de muzică folk şi poezie nu a avut sprijinul niciunei instituţii a statului communist şi a reprezentat o alternativă sinceră şi­ onestă, o frondă autentică la atotputernica maşină de propagandă comunist-ceauşistă a Cenaclului „Flacăra“ susţinut de CC al UTC. Adrian Fetecău, liderul grupului, îşi aminteşte: „Spre uimirea generală, «Vouă», care nu prea crease până atunci «probleme», în faţa unei asistenţe record în sala Casei de cultură a studenţilor «Grigore Preoteasa» din Capitală şi-aînceput într-un mod total surprinzător evoluţia. Am intrat cu prietenii mei pe scenă în acordurile formaţiei Phoenix, interzisă în acea perioadă, şi m-am dus la microfon anunţând că motto-ul spectacolului este: «Fiecare gură de om va fi prevăzută cu un post de grănicer». După care am început  toţi să cântăm că «e prea lung drumul înspre comunism». (…) «Umorul cu şopârle» era caracteristic multor trupe studenţeşti. Dar nu cred că vreo altă trupă din acei ani atât de apăsători a avut «tupeul» de a ridiculiza pe faţă realităţile «înfloritoare» la care erau supuşi românii, aşa cum a făcut-o grupul «Vou㻓.

Ce-ar mai fi de adăugat după o „radiografie independentă” atât de clară? Nu prea multe…Poate doar că în mai 1989, după ce se ajunsese deja să fie schimbate, pe sub mână, casete audio înregistrate clandestin la spectacolele Grupului, cu cele mai „tari” momente, VOUĂ a susţinut un spectacol în aer liber, între căminele Complexului Studenţesc Regie din Capitală, cu 10 000 de spectatori, cifră care vorbeşte de la sine despre notorietatea şi popularitatea la care ajunsese trupa în acel moment! Cum a fost aprobat acel spectacol de trei ore al unui grup care fusese interzis în Capitală timp de un an după spectacolul cu motto-ul ” Fiecare gură de om…” rămâne şi astăzi o mare enigmă…

Uitarea este scrisă în legile omeneşti, aşa că nu e de mirare că nu se mai ştie cine a oferit românilor momente de umor imediat după Revoluţie! Ei bine, primele momente de umor difuzate de Televiziunea Liberă pe 27 şi 28 decembrie 1989 au fost cu băieţii din VOUĂ, datorită înregistrării a două spectacole, în ’88 şi ’89, de echipe TVR coordonate de Eugen Dumitru. Toată lumea a rămas uimită de cât de îndrăzneţe erau acele momente create într-o epocă ce avea atâtea constrângeri! Păcat că TVR-ul actual nu a amintit niciodată (!) că scenetele VOUĂ realizate în Aula Facultăţi de Drept au fost primele momente de umor văzute de români în acele zile „fierbinţi”! Credem că, fără probleme, şi-ar fi găsit loc în emisiunile cu „umor de arhivă”…

Dar acele momente au propulsat Grupul în preferinţele românilor, VOUĂ realizând în 1990 un turneu mamut în aproape toate oraşele ţării, pus la cale de domnul Şuteu, fostul impresar al legendarei formaţii rock „Phoenix”, care a invitat în spectacole doar „partea umoristică” a trupei, pentru că toţi care văzuseră momentele TV acreditaseră ideea că VOUĂ este exclusiv un grup umoristic! Astfel a trecut în planul doi „partea muzicală”, deşi ea a fost asigurată ani de zile de cantautori deosebit de talentaţi, care şi-au desfăşurat activitatea doar sub „pălăria VOUĂ”…

Uşor, uşor, VOUĂ, care a suferit numeroase schimbări în componenţă, s-a axat pe muncă în televiziune, aşa cum au făcut şi celelalte grupuri de umor care au „explodat” după 1989. Formula VOUĂ a anilor ’90 este cunoscută pentru pastilele zilnice de la Antena 1, cea a anilor 2000 pentru sitcom-ul „Baronii” de la Naţional TV.

După 2010, VOUĂ a devenit „companie teatrală”, a început să îmbine apariţiile televizate cu spectacole din ce în ce mai dese, revenind la „uneltele tradiţionale” şi la „mediul tradiţional”, cel studenţesc. În „companie” au revenit doi vechi mohicani din anii’ 80, Ovidiu Mihăilescu şi Dan Caramihai, care asigură părţile muzicale ale spectacolelor. Cu o manifestare unică în peisajul artistic de la noi, care îmbină momente de umor, muzică şi poezie, VOUĂ a susţinut în ultimii ani numeroase spectacole în toată ţara, la festivaluri de teatru şi umor, la zile ale unor oraşe, la zilele unor firme mari, dar şi în centre studenţeşti cum sunt Timişoara, Craiova, Suceava, Iaşi, Sibiu şi, bineînţeles, Bucureşti. Peste tot tinerii au rămas uimiţi că se poate face şi umor fără strop de vulgaritate!

După 2010, VOUĂ a devenit „companie teatrală”, a început să îmbine apariţiile televizate cu spectacole din ce în ce mai dese, revenind la „uneltele tradiţionale” şi la „mediul tradiţional”, cel studenţesc. În „companie” au revenit doi vechi mohicani din anii’ 80, Ovidiu Mihăilescu şi Dan Caramihai, care asigură părţile muzicale ale spectacolelor. Cu o manifestare unică în peisajul artistic de la noi, care îmbină momente de umor, muzică şi poezie, VOUĂ a susţinut în ultimii ani numeroase spectacole în toată ţara, la festivaluri de teatru şi umor, la zile ale unor oraşe, la zilele unor firme mari, dar şi în centre studenţeşti cum sunt Timişoara, Craiova, Suceava, Iaşi, Sibiu şi, bineînţeles, Bucureşti. Peste tot tinerii au rămas uimiţi că se poate face şi umor fără strop de vulgaritate!

Dacă v-am oferit un text referitor la perioada anilor’ 80 a trupei, iată ce scrisoare a primit VOUĂ în „anii 2015” după un spectacol ţinut în faţa studenţilor electronişti, semnată de Ruxandra Pricopie, preşedintele Ligii, text care şi el „vorbeşte de la sine”!

”Buna ziua!

Nu puteam sa nu va multumesc pentru minunata seara de la Electronica. M-am bucurat nespus ca traditia a continuat iar dumneavoastra sunteti la fel de vioi, minunati si modesti! Publicul a fost cu adevarat entuziasmat; noi, studentii de la Electronica, apreciem spectacolele de calitate si vom fi mereu deschisi spre alte colaborari.

Transmitem deci, sincere multumiri in numele LSE si va mai asteptam oricand pe la noi. Va asiguram pe aceasta cale ca toti banii stransi cu bunavointa dumneavoastra vor merge catre Centrul de primire şi evaluare în regim de urgenţă “Arlechino”. Voi reveni cu un email cu poze si de la Centru (vom merge sa le inmanam cadouri) si de la spectacolul de aseara.

Va rog sa transmiteti aceste multumiri si cuvinte frumoase catre toti reprezentantii Grupului, nu am adresele de e-mail ale tuturor!

Cu mult drag,

Ruxandra”

Pe 1 Decembrie 2016 VOUĂ a avut o apariţie de efect la TVR, realizând împreună cu Ema Zeicescu o ediţie specială a emisiunii „Perfect, imperfect”, producător Septimiu Sărăteanu.

A fost, de fapt, o emisiune de umor de mai bine de o oră, realizată special pentru Ziua Naţională, cu „îndrăzneala” de pe vremuri,”interzisă oamenilor politici” (cum s-a titrat la început), care poate fi urmărită pe pagina de facebook „Compania Teatrală Vouă”:

https://www.youtube.com/watch?v=i5pvNuz0Kmw&feature=youtu.be

şi care, pe spaţiul ştirilor ProTv şi Antena 1, a realizat un rating excelent pentru TVR la acea oră…

În emisiune, VOUĂ a apărut în formula: Marilena Chelaru,Tudorel Filimon, Jean Lemne, Andrei Necula, Vlad Jipa, Florin Nan, Ovidiu Mihăilescu, Dan Caramihai, Ioana Budu, Cristina Cabel, Candid Stoica, Silviu Filip, Oana Drăghici, Raluca Straia, Amelia Stuparu şi Adrian Fetecău, textele fiind realizate în colaborare cu Marilena Dumitrescu si Dănuţ Ungureanu, colaboratori statornici ai grupului. Regia a fost semnată de Adrian Fetecău, acesta rămânând mentorul trupei de la înfiinţare şi până în prezent!

În încercarea de a reînvia mișcarea culturală studențească de altădată, care în vremea când trupa s-a înființat atinsese un rafinament extraordinar, Compania Teatrală VOUĂ , în parteneriat cu Primăria Capitalei, a derulat, în toamna Anului Centenar, proiectul „ȘI RÂSUL NE UNEȘTE!” care a cuprins 17 spectacole (opt în liceele de top din București, opt în universități și o gala finală în Casa Studenților, în care au evoluat trupe de tineri talentați alături de membrii VOUĂ). La începutul fiecărei manifestări i-am îndemnat pe cei din sala să cânte alături de noi melodia „Tânăr și liber”, a lui Ovidiu Mihăilescu, prezentă și în spectacolele din anii ’80, deși atunci era cam periculos să afirmi că „Nu-mi trebuie vorbe, lozinci și șabloane/ Nu-mi umpleți fereastra cu grele obloane!”  A fost un proiect de mare succes, mărturii stând imaginile de pe pagina de Facebook „Compania Teatrală Vouă”. Chiar înainte de declanșarea pandemiei, VOUĂ a participat la inaugurarea imensei Aule a Politehnicii bucureștene (1500 de locuri). A fost o emoționantă întoarcere la „matcă”… În decembrie 2021, deși condițiile create de pandemie erau vitrege, VOUĂ a revenit în Casa de Cultură a Studenților, la invitația studenților de la „Construcții” .

Entuziasmul lor și râsetele care s-au auzit zgomotos, în ciuda măștilor purtate regulamentar, ne-au întărit convingerea că, atât timp spectacolul nostru este receptat fără rețineri, el trebuie să…meargă mai departe!