Fiecare dintre noi, creștinii, avem în casă cel puțin o icoană, care ne ocrotește locuința și ne apără de rele. Puțini dintre noi am fost atenți însă la literele scrise pe fiecare icoană existentă. Ce semnificație au?
Icoana este parte a spiritulitații credincioșilor creștin-ortodocși. O găsim nu numai locașul de cult. O găsim în colțul răsăritean al locuinței, o găsim în troițele de la drumuri. Icoana însoțește omul de la naștere și până după moarte. Este o prezență a spiritului, a divinitații care ocrotește și purifică. La icoană se adresau rugile, speranțele, bucuriile, supărările, neîmplinirile oamenilor.
Pe fiecare icoană este incizat un înscris religios – IC-XC-NI-KA sau IS-NS-NI-KA, semnificând „victoria lui Iisus Hristos asupra morții”.
Se spune că este bine să avem în fiecare cameră câte o icoană. Locul icoanei în casă este pe peretele de răsărit. Pe peretele cu icoana nu trebuie să mai punem nimic altceva, pentru că atenția noastră să nu fie atrasă de alt lucru atunci când ne rugăm în fața icoanei și pentru că nu este bine să punem alături de icoană lucruri care nu au legătură cu aceasta.
Punem icoana la răsărit pentru că ne rugăm întotdeauna cu fața la răsărit, și la biserică și acasă. Răsăritul, locul de unde ne vine lumina, este semnul lui Dumnezeu, al Mântuitorului Hristos, numit în rugăciunile Bisericii Răsăritul cel de sus, Soarele Dreptății, etc… Apoi, lumina este semnul lui Dumnezeu, al binelui și al lucrurilor bune care se fac la lumina zilei, în timp ce apusul, întunericul este semnul răului și al lucrurilor care se fac la întuneric.
Deci, trebuie să avem grijă să așezăm icoana la răsărit, pentru a ne închina cu fața la răsărit. A fost un timp când unii dintre creștini țineau icoanele ascunse, după ușă, în vreun colțișor sau chiar în șifoniere sau în valize. A sosit timpul să scoatem icoanele la vedere și să le așezăm unde le este locul.