Tudor Ciuhodaru, medic la Iași, spune că persoanele care consumă băuturi direct din dozele de aluminiu (bere, suc), riscă să se îmbolnăvească de leptospiroză, o boală cu potențial letal.
Motivul, spune specialistul pe pagina sa de Facebook, este acela că, adesea, respectivele doze de aluminiu sunt depozitate în condiții improprii, putând fi, astfel, contaminate de șobolani.
Specialistul atrage atenția că numărul de cazuri de leptospiroză este în creștere și că principalul rezervor de infecție sunt rozătoarele, dar și câinii, păsările și peștii.
Medicul prezintă, în postarea sa, o listă de zece aspecte pe care este important să le cunoaștem legat de această boală:
„ Este o boală infecţioasă acută, transmisă de la animale la om, ce poate fi fatală. Spitalizarea este obligatorie. Receptivitatea este generală dar bărbaţii sunt mai frecvent afectaţi.
Incidenţa este în creştere. Se raportau 2,5 la 100000 de locuitori.
Sunt tot mai multe cazuri recreaţionale- datorate înotului sau mersului desculţ în ape poluate cu leptospire, sporturilor nautice, călătoriilor în ţări tropicale. NU e de neglijat nici contactul cu animalele de casă. Boala rămâne cu un pronunţat caracter profesional, la cei ce lucrează cu animale sau în mediu mlăştinos.
Are răspândire universală. Vârfurile se înregistrează în perioada vară-toamnă.
Rezervorul natural de infecţie e constituit din cele peste 150 de specii de animale sălbatice şi domestice ce pot fi afectate. Cel mai important este reprezentat de rozătoare (şobolani şi şoareci) dar şi câinii, păsările și peştii pot fi rezervor pentru leptospiroză. Omul bolnav poate transmite boala prin urină, rar transplacentar, pe durata bolii.
Bacteriile pot rezista ani în pământul umed şi apa călduţă şi stagnantă dar nu rezistă la uscăciune. Sunt distruse în câteva secunde la 60 de grade C, în mediul acid, în apa clorinată şi de UV.
Transmiterea la om se face cel mai frecvent prin contactul pielii lezate sau a mucoaselor intacte cu solul sau apa contaminată cu urina animalelor bolnave sau infectate. Altă cale de transmitere este cea digestivă prin ingestie de alimente sau apă contaminate. Transmiterea mamă-făt e posibilă dar rară.
Evoluează în 2 faze: septicemică şi organică, separate printr-o perioadă de 1-3 zile de ameliorare. Faza septicemică se poate confunda cu o viroză (febră, cefalee, mialgii, congestie conjunctivală, fotofobie, facies congestiv, erupţii cutanate de tip rujeoliform) sau cu o hepatită la debut (lipsa poftei de mâncare, greaţă, vărsături însoţite sau nu de icter). În faza organică reapare febra şi se instalează simptomatologia legată de afectarea meningeană, hepatică, renală. Leptospiroza severă (sindromul Weil) ictero-hemoragică evulează spre insuficienţă hepato-renală cu mortalitate crescută.
Spitalizarea şi izolarea sunt obligatorii. Tratamentul se bazează pe administrarea de antibiotice. Formele severe necesită măsuri de terapie intensivă mergând până la hemodializă”, scrie doctorul Ciuhodaru.
Dr. Tudor Ciuhodaru prezintă și o serie de recomandări pentru a evita să ne îmbolnăvim de leptospiroză.
„1. Oricine poate face boala.
2. Nu vă expuneţi inutil la risc. Evitaţi înotul şi sporturile nautice sau mersul desculţ în zone cu ape poluate de dejecţiile animalelor.
3. Purtaţi echipamente de protecţie, cizme de cauciuc şi mănuşi, atunci când mergeţi în zone de risc.
4. Leziunile cutanate trebuie tratate şi pansate cu materiale impermeabile.
5. Spălaţi corect mâinile după contactul cu animale.
6. Apele poluate vor fi dezinfectate prin clorinare.
7. Apa de băut suspectă a fi contaminată se va consuma doar fiartă
8. Dezinfecţia ustensilelor se poate face cu soluţie de 2% hidroxid de sodiu.
9. NU amânaţi consultul medical atunci când observaţi apariţia unor simptome după ce aţi venit în contact cu apa, solul sau alimentele cu potenţial crescut de contaminare.
10. Spitalizarea şi izolarea sunt obligatorii”, mai spune medicul pe pagina sa de Facebook.