Ce înseamnă zona metropolitană? Cele 22 de zone din România în care nu ai nevoie de declaraţie pe proprie răspundere pentru a circula

Începând din 15 mai 2020, în contextul pandemiei de coronovirus, românii au voie să circule în localitate, dar şi în zonele metropolitane, fără declaraţie pe proprie răspundere, potrivit noilor reguli.

Deși în actul normativ al stării de alertă nu se specifică exact ce înseamnă zona metropolitană, legea spune că  „zona metropolitană cuprinde teritoriul administrativ al oraşului centru polarizator şi al unităţilor administrativ-teritoriale cuprinse în zona de navetism a acestuia, la distanţe de până la 30 km, care respectă condiţia de contiguitate spaţială şi în cadrul căruia s-au dezvoltat relaţii de cooperare pe multiple planuri”.

Concret, o zonă metropolitană există independent de oraşul în jurului căruia gravitează, fără a avea personalitate juridică, scrie Mediafax. Iată care sunt cele mai importante zone metropolitane:

Zona Metropolitană Bucureşti

Anul înfiinţării: 2016. Membrii actuali: Municipiul Bucureşti, Judeţul Ilfov, prin Consiliul Judeţean Ilfov. Populaţia totală: 2.2 mil. locuitori. Observaţii privind forma juridică, evoluţia, parteneriatele şi statutul centrului urban polarizant: Asociaţie de dezvoltare intercomunitară. În prezent, Zona Metropolitană Bucureşti are aceeaşi membri de la momentul înfiinţării.

Zona Metropolitană Cluj Napoca

Anul înfiinţării: 2008. Membrii actuali: Municipiul Cluj Napoca; Comune: Aiton, Apahida, Baciu, Bontida, Borsa, Jucu, Căianu, Chinteni, Ciurila, Cojocna, Feleacu, Floreşti, Gîrbău, Petreştii deJos, Tureni, Vultureni, Sânpaul, Săvădisla şi Gilău. Populaţia totală: 418,153 locuitori. Observaţii privind forma juridică, evoluţia, parteneriatele şi statutul centrului urban polarizant: POL DE CREŞTERE, POLE, Intercommunal Development Association (Comunele Sânpaul şi Săvădisla au devenit membre ale Asociaţiei în 2009, respectiv 2018.)

https://www.gandul.ro/actualitate/cu-ce-se-ocupa-copiii-lui-mircea-diaconu-actorul-a-fost-un-om-implinit-20380870

Care este cel mai rău aliment pentru diabet, potrivit medicului Adrian Copcea

Zona Metropolitană Constanţa

Anul înfiinţării: 2007. Membrii actuali: Municipiul Constanţa, Consiliul Judeţean Constanţa; Oraşe: Eforie, Murfatlar, Năvodari, Ovidiu şi Techirghiol; Comune: 23 August, Agigea, Corbu, Costineşti,Cumpăna, Lumina, Mihai Kogălniceanu, Poarta Alba, Tuzla şi Valu lui Traian. Populaţia totală: 434,265 locuitori. Observaţii privind forma juridică, evoluţia, parteneriatele şi statutul centrului urban polarizant: POL DE CREŞTERE, Asociaţie de dezvoltare intercomunitară (În prezent, Zona Metropolitană Constanţa are aceeaşi membri de la momentul înfiinţării.)

Zona Metropolitană Iaşi

Anul înfiinţării: 2004. Membrii actuali: Municipiul Iaşi, Consiliul Judeţean Iaşi; Comune: Aroneanu, Bîrnova, Ciurea, Holboca, Leţcani, Miroslava, Popricani, Rediu, Schitu Duca, Tomeşti, Ungheni, Valea Lupului şi Victoria, Movileni, Comarna, Prisăcani, Ţuţora, Mogoşeşti, Dobrovăţ. Populaţia totală: 403,572 locuitori. Observaţii privind forma juridică, evoluţia, parteneriatele şi statutul centrului urban polarizant: POL DE CREŞTERE, Asociaţie de dezvoltare intercomunitară (În prezent, Zona Metropolitană Iaşi aceeaşi membri pe care îi avea la momentul înfiinţării asociaţiei, singura diferenţă fiind la nivelul membrilor cu statut de observator, între care se numără comuna Dobrovăţ, care a devenit membru recent.)

Zona Metropolitană Timişoara

Anul înfiinţării: 2008. Membrii actuali: Municipiul Timişoara, Judeţul Timiş; Comune: Becicherecu Mic, Bucovăţ, Dudeştii Noi, Dumbrăviţa, Ghiroda, Giarmata, Giroc, Moşniţa nouă, Orţişoara, Pişchia, Remetea Mare, Săcălaz, Sânmihaiu Român şi Şag. Populaţia totală: 387,604 locuitori. Observaţii privind forma juridică, evoluţia, parteneriatele şi statutul centrului urban polarizant: POL DE CREŞTERE Asociaţie de dezvoltare intercomunitară (În prezent, Zona Metropolitană Timişoara are aceeaşi membri de la momentul înfiinţării.)

Zona Metropolitană Braşov

Anul înfiinţării: 2006. Membrii actuali: Municipiul Braşov, Consiliul Judeţean Braşov, Municipiile Săcele şi Codlea; Oraşe: Râşnov, Ghimbav, Predeal şi Zărneşti; Comune: Sânpetru, Hărman, Prejmer,Tărlungeni, Bod, Hălchiu, Cristian, Crizbav, Feldioara, Vulcan şi Budila. Populaţia totală: 410,808 locuitori. Observaţii privind forma juridică, evoluţia, parteneriatele şi statutul centrului urban polarizant: POL DE CREŞTERE Asociaţie de dezvoltare intercomunitară (În prezent, Zona Metropolitană Braşov are aceeaşi membri de la momentul înfiinţării.

Zona Metropolitană Suceava

Anul înfiinţării: 2011. Membrii actuali: Municipiul Suceava, Oraşul Salcea; Comune: Adâncata, Bosanci, Ipoteşti, Mitocu Dragomirnei, Moara, Pătrăuţi, Vereşti, Siminicea, Stroieşti, Dumbrăveni,Udeşti, Hânţeşti şi Dărmăneşti. Populaţia totală: 167,095 locuitori. Observaţii privind forma juridică, evoluţia, parteneriatele şi statutul centrului urban polarizant: Asociaţie de dezvoltare intercomunitară (Membrii fondatori ai Zonei Metropolitane Suceava au fost municipiul Suceava, oraşul Salcea şi comunele Adâncata, Ipoteşti, Mitocu Dragomirnei, Moara, Pătrăuşi şi Bosanci. Comunele Vereşti, Siminicea, Stroieşti, Dumbrăveni, Udeşti, Hânşeşti şi Dărmăneşti au devenit ulterior membre ale Asociaţiei.)

Lista întreagă o puteți vedea AICI