De unde a apărut, de fapt, coronavirusul care face prăpăd în China! Un cercetător a lansat o ipoteză halucinantă în Tibet

După ce s-a răspândit în Hong Kong, Macau, Taiwan, Singapore, Coreea de Sud, Thailanda, Japonia, Vietnam, Nepal, Malaezia, Australia și Statele Unite, virusul ucigaș din China a ajuns și  în Europa! Ministerul Sănătății din Franța a confirmat ieri primele trei cazuri de pe continent: două, în Paris și altul, în Bordeaux. În timp ce 10 oraşe din centrul Chinei, cu o populaţie totală de 60 de milioane de locuitori, sunt închise, un cercetător a lansat o ipoteză halucinantă despre coronavirus după ce a ajuns în Tibet și a făcut câteva teste.

Un cercetător, ipoteză cutremurătoare în legătură cu temutul coronavirus

Virusul mortal din China a fost detectat pentru prima dată în Wuhan, în decembrie 2019. Ulterior, boala respiratorie misterioasă s-a răspțndit și în alte orașe mari din China printre care se numără Beijing, Shanghai și Shenzhen. Coronavirus, înrudit cu virusul SARS (Sindromul Acut Respirator Sever), a fost decodat inițial de cercetatorul Leo Poon, ce crede că patogenul probabil a infectat întâi animalele după care a trecut la oameni.

“Ce stim pana acum e ca virusul cauzeaza pneumonie dupa care nu raspunde la tratament cu antibiotice, ceea ce nu e surprinzator, insa in termeni de mortalitate, SARS ucide 10% din indivizi”, a declarat Poon, virolog din cadrul Universitatii din Hong Kong, potrivit CNN.

Ce se întâmplă cu toți pensionarii din România cu pensii mai mici de...

Și să mori e SCUMP în Cluj-Napoca. Cu cât se vinde un loc...

Potrivit unui material publicat recent de publicația Live Science, în ultimii 15.000 de ani, un gheţar aflat în nord-vestul platoului tibetan, în China, a conservat mai multe tipuri de virusuri, unele dintre ele necunoscute pentru ştiinţă. Oamenii de ştiinţă au descoperit nu mai puţin de 28 de noi grupuri de virusuri după ce au analizat două mostre de gheaţă extrase din gheţar. Unii dintre specialiști cred că virusul mortal ar fi fost contractat de animalele care au ajuns în acea zonă din nord-vestul platoului tibetan și, ulterior, acestea au intrat în contact cu localnicii. Studierea acestor virusuri îi poate ajuta pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă ce tipuri de virusuri au proliferat în diferite condiţii de climă şi de mediu, de-a lungul timpului, conform unui studiu care nu a fost încă verificat în regim peer-review şi a fost postat în arhiva bioRxiv pe 7 ianuarie 2020, relatează Agerpres.

“În cel mai nefericit scenariu, această gheaţă se va topi, iar virusurile vor fi eliberate din nou. Dacă acest lucru se întâmplă, este mai bine să ştim cât mai multe despre aceste virusuri”, afirmă cercetătorii.

Studierea microbilor păstraţi în gheaţă poate fi o provocare pentru ştiinţă, pentru că este extrem de uşor să contaminăm mostrele extrase din gheaţă cu bacterii moderne. Din această cauză, cercetătorii au creat un nou protocol pentru astfel de situaţii.

În acest caz, cele două mostre extrase din gheţarul Guliya au fost colectate în anii 1992 şi respectiv 2015, pe când nu existau măsuri speciale pentru prevenirea contaminării lor. În aceste condiţii, exteriorul mostrelor de gheaţă a fost contaminat, dar interiorul lor a rămas neatins. Pentru a ajunge la interiorul mostrelor, cercetătorii au folosit un fierăstrău sterilizat pentru a tăia felii cu grosimea de 0,5 centimetri din stratul exterior de gheaţă. Apoi, ei au spălat mostrele rămase cu etanol şi au topit încă un strat de 0,5 centimetri. În cele din urmă, au îndepărtat încă 0,5 centimetri din mostre prin spălare cu apă sterilă. Astfel, cercetătorii au ajuns la straturile necontaminate ale mostrelor de gheaţă şi au putut descoperi noile tipuri de organisme virale.

Ei au descoperit în total 33 de grupuri de virusuri în mostrele de gheaţă, dintre care 28 de grupuri necunoscute de ştiinţă. “Microbii din cele două mostre sunt foarte diferiţi între ei, ceea ce înseamnă că trăiau în condiţii foarte diferite de climă în momentul în care au rămas prinşi în gheţar”.

Studierea virusurilor străvechi “deschide o fereastră spre genomurile virale şi ecologia lor şi pune în evidenţă impactul acestora asupra abundenţei de grupuri microbiene”, se mai notează în studiu.

Simptomul principal al noului coronavirus este febra, iar unii pacienți prezintă și dificultăți reparatorii. Câțiva dintre pacienții infectați lucrau la o piață de pește și de fructe de mare din Wuhan, unde se vindeau și diverse animale vii, inclusiv păsări, iepuri sau șerpi.

Cel mai nou bilanț al victimelor care au contractat virusul ucigaș (2019-n-CoV)

Potrivit celor mai noi informații apărute în această după- amiază, 1.297 de oameni din China au fost infestați cu coronavirus, iar bilanțul victimelor virusului mortal a ajuns la 41 de morți. Printre aceștia se numără și medicul Liang Wudong, care s-a aflat în prima linia în lupta cu noul virus în Wuhan. Doctorul a murit astăzi pe un pat de spital din Hubei Xinhua și avea 62 de ani, relatează jurnaliștii de la CNN Filipine.

A doctor has died from the Wuhan coronavirus, according to state-run China Global Television Network. #CNNPHNewsroomWeekend https://t.co/WCygr53K71 pic.twitter.com/SgZwwmeQZg

— CNN Philippines (@cnnphilippines) January 25, 2020

Dintre decesele survenite în urma contractării virusului mortal, 39 au fost înregistrate în provincia Hubei, respectiv în oraşul Wuhan. Acesta din urmă are o populaţie de 11 milioane de locuitori și este în carantină începând de joi, 23 ianuarie 2020, cu aproape toate zborurile anulate şi şosele blocate.

The streets are empty in the small towns of Hubei Province where the #coronavirus outbreak started. #China pic.twitter.com/uwycGlhDtQ

— Stephen McDonell (@StephenMcDonell) January 25, 2020

Transportul public a fost suspendat în 13 oraşe, de asemenea, ca măsură de încetinire a răspândirii virusului care se transmite de la om la om. Au fost anulate manifestări ce urmau să aibă loc de Anul Nou, au fost închise muzee, biblioteci, teatre şi anulate premiere cinematografice.