Tradiții și obiceiuri pe 1 ianuarie. Ce să nu faci în prima zi din an

Românii au încă foarte multe tradiții și obiceiuri pe 1 ianuarie, chiar dacă multe dintre ele s-au pierdut în timp. Noul an este întâmpinat cu multă voie bună, fiind și ziua Sfântului Vasile.

În funcție de regiunile țării, tradițiile și obiceiurile pentru prima zi din an diferă, însă multe dintre ele sunt cunoscute și respectate pretutindeni.

Tradiții și obiceiuri populare pe 1 ianuarie 2020

Un număr mare de practici magice și ritualuri se săvârșeau în această zi, ce marchează începutul, nu doar al unui nou an, dar și, în mod simbolic, al unui nou ciclu de viață.

Tradiţia populară spune că de Anul Nou se înnoiesc toate, motiv pentru care e bine ca oamenii, în prima zi din an, să-şi pun un gând bun, ca să le meargă bine tot anul.

În noaptea dintre ani dar și pe 1 ianuarie nu se plânge. Conform tradiției, persoanele care plâng în prima zi a anului vor avea un an plin cu evenimente triste.

• O bine cunoscută superstiție spune că prima persoană care va trece pragul casei în prima zi din an ne va influența tot anul. Conform tradiției, persoanele cu părul blond sau roșcat aduc ghinion în timp ce cele brunete aduc noroc. De asemenea, dacă prima persoană care intră în casă este bărbat, anul va fi plin de noroc, în timp ce dacă femeile intră primele, acesta va fi plin de ghinion.

În tradiția populară se mai spune că așa cum este musafirul din ziua de Sfântul Vasile, bogat ori sărac, așa va fi omul tot anul. Totodată, în ziua de Anul Nou, trebuie să se arunce prin casă spice de grâu, iar seară, acestea să fie strânse, pentru a fi din nou aruncate prin cămin în ziua de Sfântul Ioan. După aceea, se face un mănunchi din spice și se pun la păstrare, fiind benefice pentru durerile de cap.

• Dacă în această zi după ce te speli pe față te ștergi cu un prosop în care pui un ban de aur sau de argint, vei fi curăț și sănătos în tot anul.
• O altă superstiție de Revelion este aceea că atât în ultima zi din an, cât și în prima zi a celui nou este bine să nu facem cheltuieli și să nu aruncăm nimic din casă (inclusiv gunoiul) deoarece, o data cu el, aruncăm afară din casă și norocul.

Cod roșu de viscol și ninsori abundente în România, emis de meteorologii de...

Ce se întâmplă cu toți pensionarii din România cu pensii mai mici de...

Citește și: HOROSCOP CHINEZESC 2020. CUM VA FI ANUL ȘOBOLANULUI DE METAL

Tradiții și obiceiuri pe 1 ianuarie. Sorcova și uratul

Un obicei foarte popular, în special printre copii, este „sorcovitul”. În cursul dimineţii de Sfântul Vasile, grupuri de copii merg cu sorcova. În prezent, aceasta este confecţionată de obicei din flori de hârtie, în timp ce la origine, sorcova era formată din nuiele înverzite. Copii rostesc urări augurale, în timp ce lovesc uşor cu sorcova umărul celui „sorcovit”. Semnificaţia acestui obicei este transmiterea de urări de vigoare şi belşug.

Versuri Sorcova

Sorcova Vesela Sorcova, vesela,
Să trăiți, să-mbătrâniți,
Ca un măr, ca un păr,
Ca un fir de trandafir,
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata,
Tare ca fierul,
Iute ca oțelul.
La anul și la mulți ani!

Semănatul”, „Plugul cel Mare” sau „Vasilica” sunt alte texte cu care se urează în prima zi din an.

Astfel, există obiceiul să se colinde cu o căpăţână de porc împodobită cu panglici şi mărgele, tradiţie numită „Colindul cu Vasilica”. După terminarea colindatului, aceştia se strâng la o cârciumă, iar mai târziu gătesc căpăţâna. La ţară există obiceiul dezlegării anului, când tinerii colindă prin sat şi fac zgomote cu bice, buciume sau oale. Se spune că aşa sunt alungate duhurile rele.