5 expresii din română cu definiţii care amuză străinii

Limba romană este o limbă plină de expresii cu definiţii hilare. Pentru că romanii sunt în principal un popor care nu doar ştie să facă haz de necaz ci chiar transforma acest obicei în artă, expresiile uzuale din limba romana sunt uneori greu de tradus şi motiv pentru episoade de râs cu lacrimi atunci când sunt explicate străinilor.

De la diferite rădacinoase atribuite mamei unei persoane care a reuşit să ne enerveze până la expresii cu animale şi metafore inteligente, un dex explicativ al limbii romane este plin de expresii aproape imposibil de tradus în altă limbi.

1. A freca duda. A freca duda este o expresie înrudită cu „a freca mentă” cu singura diferenţă că „a freca mentă” are o origine uşor de explicat, iar a freca duda este o invenţie în stil pur românesc, care nu se poate explica mai departe de umorul clar al expresiei. A freca mentă provine dintr-un obicei vechi al cârciumarilor care plăteau copii se frece mesele boierilor cu mentă pentru a mirosi mai bine. Dacă le frecau cu dude, le-ar fi transformat în tablouri abstracte. Dar se ştie că romanul are şi un dezvoltat simţ artistic.

„PISI” a cerut ordin de protecție! Celebra actriță din România, victimă a interlopilor!

Cât costă o cafea mică la Târgul de Crăciun din Piața Constituției. E...

2. A da cu bâta-n baltă. O expresie care nu are nevoie de definiţie din dicţionar pentru că este de la sine înţeleasă. Este de ajuns să îţi închipui ce se întâmplă în timp real când loveşti „vânjos” cu bâta într-o baltă apoi să aplici metaforic acelaşi rezultat oricărei alte acţiuni. Romanii dau des cu bâta în baltă, dar asta nu înseamnă că le place să se ude.

3. S-a făcut de oaie. O altă expresie care vorbeşte despre scăpări cu consecinţe destul de grave, mai ales pentru persoana în cauză. O persoană care se face de oaie este una care se face total de ruşine. În definiţia acestei expresii nu este însă clar care îi este originea. Nu putem decât să ghicim că este vorba despre inteligenţa de loc impresionantă a acestor animale.

4. A-ţi spăla rufele în public. Limba romană este o limbă colorată plină de expresii nu tocmai clar definite într-un dicţionar explicativ dar uşor de înţeles din context. Motivul pentru care expresiile româneşti sunt greu de definit şi chiar mai greu de tradus este faptul că acestea sunt extrem de nuanţate. A spăla rufele în public este o activitate care de la sine înţeles nu ar fi tocmai recomandată, chiar şi luată ca atare. Expresia îşi are probabil originea în perioada dinaintea maşinilor de spălat şi apei curente, în care gospodinele trebuiau să se ascundă bine prin vegetaţie pentru a putea spăla în intimitate rufele murdare.

5. Tufa de Veneţia. Romanii nu au fost mari călători, cel puţin nu în ultima jumătate de secol în care motive cumulate ne-au ţinut departe de Europa civilizată. Astfel în România a apărut preconcepţia că iarba este întotdeauna mai verde pe partea cealaltă a gardului. Din acest motiv a apărut o expresie definită în dicţionar ca fiind referitoare la cineva care nu ştie nimic, pentru că în mod evident în Veneţia nu puteau exista tufe, doar arbuşti tunşi la milimetru.