Pufuleții, un pericol pentru sănătate. De ce nu sunt recomandați copiilor

Asociația pentru protecția consumatorului a întocmit un raport referitor la… pufuleți. Foarte mulți oameni îi consumă regulat, fără a ști, însă, ce conțin pufuleții și cât de periculoși sunt pentru sănătate.

Conform raportului resepectiv, pufuleții reprezintă un adevărat pericol pentru sănătate:

 – 59% din produsele analizate conţin o cantitate mai mare de 5 grame acizi graşi saturaţi, astfel de produse nu sunt recomandate copiilor!

 – 38% din produsele analizate conțin între 1 şi 8 aditivi alimentari!

 – 38% din produsele analizate conţin arome sintetice!

 – 34% din produsele analizate conţin sare iodată!

 – 31% din produsele analizate conţin între 2 grame de sare şi 3 grame de sare per 100 grame produs!

 – 22% din produsele analizate conţin potenţiatori de gust şi aromă!

 – 22% din produsele analizate conţin extract de drojdie!

 – Conținutul de caşcaval pudră variază între 0,1% și 0,5%!

„Pufuleţii constituie una din gustările cele mai apreciate de către copii, dar, din păcate, foarte puţini părinţi cunosc faptul că există sortimente de pufuleţi cu o încărcătură chimică foarte mare, constituită din potenţiatori de gust şi arome, coloranţi, acidifianţi, emulsifianţi şi arome sintetice. Pufuleţii sunt produse hipercalorice, cu un conţinut ridicat de grăsimi saturate şi sare, fapt care nu-i recomandă să facă parte din alimentaţia copiilor, a femeilor însărcinate şi a celor care suferă de boli cardiovasculare, renale şi sindrom metabolic”, spune conf. univ. dr. Costel Stanciu, președintele APC.

Pufuleți – ingrediente

Ingredientele regăsite în compoziția sortimentelor de pufuleţi analizate sunt următoarele: făină de porumb, mălai grişat, griș din porumb, făină de cartofi, făină de orez, făină de grâu, ulei de palmier, grăsime vegetală de palmier total hidrogenată, ulei de floarea soarelui, ulei de rapiţă, zahăr, sirop de glucoză, dextroză, maltodextrină, pesmet, pătrunjel, busuioc, ceapă pudră, usturoi pudră, proteină vegetală hidrolizată, proteină din lapte, zer dulce praf, extract de zer, lapte praf degresat, lactoză, caşcaval pudră, praf de brânză, sare de masă, sare iodată, arahide, pastă de alune, roşii pudră, extract de drojdie, paprica, condimente, extract de rozmarin, piper alb şi cayenne.

Cod roșu de viscol și ninsori abundente în România, emis de meteorologii de...

Ce se întâmplă cu toți pensionarii din România cu pensii mai mici de...

Pufuleți – aditivi și arome

În cele 32 de produse analizate de Asociația pentru Protecția Consumatorului s-au identificat 15 tipuri de aditivi alimentari, după cum urmează: monoglutamat de sodiu, 5-ribonucleotide disodice, inozinat disodic, guanilat disodic, curcumina, anato, lecitină de soia, acid malic, extract de boia de ardei, carbonat de calciu, mono şi digliceride ale acizilor graşi, acetaţi de sodiu, acid lactic, lactat de calciu şi acid citric. În sortimentele analizate s-au identificat şi o serie de arome artificiale, cum ar fi: aromă de pizza, aromă de bacon, aromă de ciuperci, aromă de paprica şi aromă de fum. Aromele sunt adăugate produselor alimentare pentru a le da sau modifica mirosul și/sau gustul.

E100 – Curcumina este un colorant galben portocaliu. Are o rată de absorbție scăzută, iar unele studii au arătat că poate provoca stare de greață, diaree. Recent, s-a constatat că poate afecta metabolizarea fierului în organism, putând cauza deficiențe de fier la anumite persoane.

E262 – acetatul de sodiu se folosește ca acidifiant fiind sarea de sodiu a acidului acetic, un acid natural, prezent în multe fructe.

E 270 – acidul lactic este folosit ca stabilizator și conservant. Poate produce reacţii alergice precum mâncărimi, inflamarea limbii şi a mucoaselor, respiraţie greoaie, secreţii nazale, favorizează subţierea smalţului dentar şi apariţia cariilor, poate irita mucoasele sistemului digestiv producând diverse afecţiuni digestive. Alimentele ce conțin E 270 nu trebuie consumate de bebeluşi şi copiii mici pentru că ei nu deţin echipamentul enzimatic necesar metabolizării acestuia.

E 296 – acid malic, potențiator de aromă. Concentrațiile mari nu sunt permise în alimentele pentru copii, deoarece copiilor mici le lipsește capacitatea de a metaboliza cantități mari de acid malic.

E330 – Acidul citric este un agent de reglare a acidității. Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smalţului dentar, acesta favorizând apariţia cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat în alimentaţia copiilor. Nu trebuie consumate alimente ce conţin acid citric de către cei care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree.

E471 – mono și digliceride ale acizilor grași. Aditivii E471 conțin amestecuri de mono- di-esteri de glicerină ai acizilor grași prezenți în uleiuri și grăsimi alimentare. Mai pot conține și mici cantități de acizi grași liberi și glicerină. Aditivul este un emulgator, deci rolul său principal este de a forma și de a stabiliza emulsiile prin scăderea tensiunii superficiale dintre cele două faze lichide nemiscibile.

E621– monoglutamatul de sodiu este un potenţiator de gust şi aromă. Acesta provoacă reacţii alergice, dureri de cap şi de gât, ameţeală, greaţă, diaree şi poate bloca asimilarea vitaminei B6 şi a calciului. Deficitul de vitamina B6 generează slăbiciune musculară, anemie, insomnie, căderea părului, oboseală cronică şi tulburări neurologice. Deficitul de calciu provoacă o serie de manifestări, cum ar fi: cârcei, pierderi de memorie, fracturi, irascibilitate, astenie, tulburări intestinale şi lipsa poftei de mâncare. Produsele care conţin acest aditiv nu trebuie consumate de către femeile însărcinate, copiii, hipoglicemicii, bătrânii sau cardiacii.

E627 – Guanilat disodic sau guanilat de sodiu este un corector de gust, care nu este sigur pentru copii, trebuie evitat de către persoanele cu astm și gută.

E631 – Inozinat disodic este un corector de gust obținut din carne sau pește, poate declanșa reacții alergice.

E635 – Ribonucleotid disodic poate provoca alergii și trebuie evitat de persoanele astmatice.

Aromă de fum – produs obținut prin fracționarea și purificarea unui condensat de fum care produce condensate de fum primare, fracții primare de gudron și/sau arome de fum derivate.