Andrei Dicu lansează “Carla”, cel dintâi roman Rozacrucian scris de un autor român

Pe 19 septembrie, la restaurantul “Casa cu Nuci”, cu începere de la ora 17:00, Andrei Dicu lansează “Carla”, cel dintâi roman Rozacrucian scris de un autor român. Prețul unui exemplar va fi de 38 de lei și, deja, se pot face precomenzi, pe site-ul editurii Pavcon.

„Suntem, în aceeași măsură, oameni și personaje. Personaje pe care, de multe ori, noi le inventăm, dar pe care Regizorul Sublim e condamnat să le așeze pe platoul Cosmosului, cum cere ordinea firească a pluralului inefabil al cuvântului „Echilibru”. Umanitatea s-a contrazis de multe ori pe ea însăși. Au existat și există războaie în care oamenii au pierdut și personajele au învins. Există însă o ritualizare a succesului etern care îl face pe Om să reînvie de câte ori personajul din el îl cheamă către moartea eternă. O moarte falsă. Omul este carne ruptă din pâinea Universului și bea seva strugurilor crescuți în via lui Elias Artista. El este Creatorul și, mai ales, Recreatorul.„, a spus Andrei Dicu.

“Această carte a văzut lumina tiparului dintr-un vis. La propriu. Pur și simplu, într-o dimineață, în jurul orei 5, m-am trezit brusc și m-am îndreptat spre masa de scris. Cu toate astea, surprinzător sau nu, „Carla” s-a născut greu. Cartea, ca și personajul în sine, a traversat multe zbateri… O sumedenie de transformări, ceea ce relevă chiar și esența romanului, în sine, pentru că el pledează pentru viața veșnică, pentru nemurirea sufletului și pentru regenerarea prin natură. 

Cod roșu de viscol și ninsori abundente în România, emis de meteorologii de...

Ce se întâmplă cu toți pensionarii din România cu pensii mai mici de...

Este un roman inițiatic și, foarte probabil, primul cu esență rozacruciană, publicat în România. Am avut un noroc teribil din partea oamenilor care mi-au oferit susținerea lor, în frunte cu patronul editurii Pavcon, domnul Cătălin Constantin Pavel, un artist și în același timp un promotor curajos, care a investit atât în mine, cât și în ideea fundamentală a cărții. De asemenea, am onoarea ca romanul „Carla” se se bucure de prefața semnată de maestrul Stelian Nistor, o autoritate în domeniul cultural, care mi-a acordat sprijinul domniei sale imediat după ce a citit cartea. Sunt mulți, foarte mulți oameni dragi mie, care mi-au oferit ajutorul lor, aproape necondiționat. Părinții mei, Ioana și Constntin Dicu, iubita mea, Ana Maria, prietenul meu (și mai mult decât atât) Traian Bădulescu, colegii de la redacțiile la care scriu și în primul rând Horia Ivanovici și mulți alți Prieteni și Frați (pentru că Prietenia trebuie să devină fraternă), români apropiați mie și iubitori de carte, în general. Mulți, foarte mulți, unii dintre domniile lor, camarazi vechi, de zeci de ani, alături de care am trecut prin multe…”, a mai spus Andrei Dicu.

“Carla mai reprezintă o intrare în arealul societăților discrete și în zona ritualistă. A presupus muncă de cercetare și în același timp bucuria emoțională în a pătrunde într-un teritoriu magic. O lume ascunsă privirilor indiscrete și mai ales celor dornici s-o viziteze în scopuri mercantile. Un spațiu magic, aflat undeva înlăuntrul lăuntrului.

Carla, însă, nu e singură. Ca și ea, restul personajelor din această carte relevă ambiția de a detrona de pe un soclu „periat” prea… pudic, eroii adolescenți (și nu numai) din epoca gri de dinainte de 1989. La vremea aceea, mai toți semizeii din romanele comuniste erau cosmetizați. Majoritatea erau și moraliști și premianți și lipsiți de orice viciu și devreme acasă și cel mai grav, mai înțelepți decât le permiteau vârsta, inteligența și educația primită într-un sistem represiv. În realitate, acele personaje reprezentau minciuna, viciul perfect, multilateral dezvoltat, ridicolul și umorul stors cu cleștele. Eroii cărții pe care vă invit s-o parcurgeți sunt rezultatul revoltei împotriva marotelor, a limbajului de lemn și mai ales o insurecție armată a metaforei, împletită uneori cu firescul, alteori cu un tip de grosolănie intenționată, care se răscoală împotriva pudibonderiei și a exigenței… excesive. „Actorii” poveștii noastre nu sunt mai catolici decât Papa, ba din contră. Sunt anti-sistem sau cel puțin se găsesc în antagonism cu prichindeii politruci, dar, în același timp, se află în stare de iubire cu cititorii lor. Le-aș spune „Anti-cireșarii”, dar nu vreau să jignesc pe nimeni… Personajele sunt reale, precum motanul Albert Pike, cel care joacă rolul unuia dintre „Luntrași”, pentru că avem de a face cu mai mulți Luntrași, care ne conduc în lumi variate.

Nu în cele din urmă, își fac apariția cavalerismul modern, romanța, scenele de amor, mai mult sau mai puțin voalate, visarea, reveria și reverența. Toate fac parte din viață, din realul fantastic pe care îl trăim, secundă cu secundă, dar care, uneori, trece pe lângă noi neobservat, ca o boare.

În final, trebuie spus că totul a pornit de la un fapt real, de la un episod petrecut în urmă cu mai bine de 20 de ani, atunci când un fals confrate mi-a cerut, cu promisiunea publicării, un grupaj  de versuri, care nu numai că nu au văzut vreodată lumina tiparului, dar nici măcar nu au ajuns pe masa editorului respectivei publicații. La fel de reală și de cotidiană este și lipsa de respect pentru majoritatea artiștilor și câțiva dintre eroii acestei povești de dragoste – pentru că avem de a face cu o istorie de amor năstrușnic, care traversează mai multe Apocalipse (la care făceam referire anterior…) – au devenit, la rândul lor, vicimele acestui sistem.

Iliada și Odiseea Carlei încep în urma unui furt artistic, o temă, din păcate, la modă. Dincolo, însă, de toate acestea, „Carla” este o invitație într-o lume încununată de mister și de răsturnări de situații”, este prezentarea făcută de Andrei Dicu romanul pe care îl va lansa pe 19 septembrie.