Din păcate, avem încă o veste tristă astăzi… Cea mai longevivă învățătoare din România a murit la 102 ani. Elena Ciubotaru provenea dintr-o familie de intelectuali și a trăit o viață, care dacă ar fi pusă în scenariul unui film, cu siguranță ar fi premiat cel puțin cu un trofeu Oscar. Ea și soțul său au înfruntat viața grea dinainte de Al Doilea Război Mondial, din timpul conflictului devastator, dar și după terminarea acestuia până în zilele noastre… epoca vitezei și a tehnologiei, care lipsește cu desăvârșire în unele zone din țara noastră, dar și în unele colțuri din întreaga lume.
Citește și: A murit. Radu Tudor de la Antena 3 a făcut anunțul trist: e doliu în România
Elena Ciubotaru, cea mai longevivă învățătoare, a încetat din viață la onorabila vârstă de 102 ani. Potrivit rudelor sale, ea a murit ieri, în timp ce se afla la Centrul pentru persoane vârstnice din Iași, unde și-a petrecut ultimii ani. Una dintre nepoatele sale a mărturisit că aceasta era foarte lucidă și nu a încetat niciodată să își exerseze cunoștințele în latină și franceză. Mai mult, învățătoarea s-a stins înainte să își îndeplinească un vis: își dorea să meargă la o școală și să le vorbească elevilor în limba latină, dar și în limba franceză.
“Deși avea o vârstă înaintată, era foarte lucidă, încă știa foarte multe informații din latină și își dorea să mai citească un manual de latină de liceu, ca să-și aducă aminte. La ultima întrevedere, acum o lună, ar fi vrut să vină la școală, dacă s-ar fi putut, să le vorbească copiilor în latină și franceză, pentru că o lăudasem că avea o memorie foarte bună. Azi (n.r.: ieri) însă, pe la ora 11:00, s-a stins din viață. La Vulturești se află cavoul familiei, acolo va fi înmormântată, cel mai probabil luni”, a povestit una dintre nepoatele centenarei, profesoară Mihaela Cosovanu, relatează vremeanoua.ro.
Elena Ciubotaru s-a născut pe 30 noiembrie 1916 în satul Gugesti din județul Vaslui. Ea și-a dorit enorm să lucreze în învățământ și a reușit: din 1938 și până în 1971, cu excepția unui an în care a fost suplinitoare la Negrești, aceasta a predat la Vulturești. Înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, ea s-a căsătorit cu învățătorul Nicolae Ciubotaru și au avut trei copii, care și-au găsit câte o meserie frumoasă – din nefericire, doi dintre ei, Dan și Emilia, au murit în urmă cu ceva ani. Învățătoarea și soțul ei au înființat în 1938 Căminul Cultural din localitate și, ulterior, au pus bazele primei cooperative de consum, în care s-au înscris mulți țărani.
Când a venit marea conflagrație mondială, peste familia Ciubotaru s-a abătut urgia războiului. Soțul Elenei Ciubotaru a plecat la război, în calitate de furier de companie, iar ea s-a descurcat singură cu copiii și casa. În aprilie 1944, atunci când linia frontului s-a stabilizat pe aliniamentul Chișinău-Pașcani, Guvernul României de atunci s-a temut că se vor petrece lucruri urâte pentru cei care lucrau în administrația locală, astfel că a decis mutarea a mii de funcționari publici din toată țara în zonele din sud sau vest. Elena Ciubotaru a fost detașată la Arad, luându-și cu ea copii, însă, ei au locuit în Timișoara, acolo unde învățătoarea avea un frate. În acest oraș s-a născut pe 19 mai 1944 al treilea copil al familiei: Mircea Ciubotaru, cel care ajunge peste ani o somitate în mediul universitar românesc, actualmente profesor universitar doctor la Facultatea de Litere a Universității “Al.I.Cuza”, din Iași.
Din păcate, familia celei mai longevive învățătoare din România a fost greu încercată după momentul din 23 august 1944, când România a întors armele împotriva Germaniei. “Comunistii mi-au cerut să predau tot pământul pe care îl aveam, în jur de 3 hectare, în bază unei legi apărute atunci. L-am predat la stat, ce să fac? Nu puteai să te împotrivești, dacă nu le predai pământul, fie te dădeau afară din învățământ, fie te trimiteau departe de casă, la o școală din celălalt capăt de judet”, își amintea învățătoarea Elena Ciubotaru în cadrul unui interviu mai vechi acordat pentru jurnaliștii de la Vremea Nouă.
Ulterior, au urmat ani cumpliți pentru ea și partenerul său de viață, pentru că toți învățătorii din România erau obligați să facă alfabetizarea populației. “Erau situații ciudate. Ziua predai la clasele de elevi pe care le aveai la școală, iar seară mergeai să predai pentru localnici, pentru că oamenii trebuiau să știe să scrie și să citească, așa cereau cei de la partid. Era procesul de alfabetizare a României, așa cum îl gândiseră comuniștii, nu aveai cum să te impotrivesti”, a mai povestit Elena Ciubotaru.
Cea mai longevivă învățătoare a ieșit la pensie în 1971, după 33 de ani petrecuți la catedră, în timp ce soțul a părăsit școală după 46 de ani de muncă în învățământ. “Mama a lucrat în grădină casei până la 95 de ani. Alături de tata, a trăit ani grei, a muncit mult, a instruit atâtea generații, ne-a crescut și ne-a educat în spiritul frumosului și al binelui”, a declarat prof. univ. dr. Mircea Ciubotaru, fiul învățătoarei Elena Ciubotaru, în urmă cu câteva luni, conform sursei citată mai sus.