Și-a transformat apartamentul de bloc într-un muzeu al ceasurilor!

Lugojeanul Gheorghe Busuioc are o pasiune aparte: colecţionează ceasuri mecanice de masă și de perete. În urmă cu mai bine de opt ani, a văzut, pe taraba unui comerciant ambulant dintr-o piață de vechituri, un ceas de masă, tip CFR, așa cum avusese în copilăria lui în casa părintească. Așa a început epopeea colecționarului, pe care CANCAN.RO, SITE-UL NR. 1 DIN ROMÂNIA, v-o prezintă în cele ce urmează. (VEZI ȘI: COLECȚIONARUL DE LINGURIȚE)

Mașina timpului cu cadran maro și cu o locomotivă Pacific desenată pe el a trezit în sufletul lugojeanului nostalgia vremurilor demult apuse și l-a cumpărat. Cu această ocazie, fostul ofițer de artilerie s-a redescoperit și, urmându-și instinctele pasiunii, a devenit un împătimit colecționar de astfel de obiecte.

Dragoste la prima vedere

“Pasiunea mea a fost un fel de dragoste la prima vedere. Ceasul pe care l-am văzut pe taraba comerciantului din piața de vechituri m-a fascinat. Imaginea lui m-a dus departe în anii copilăriei. Nu am mai putut să mă întorc la cel ce sunt decât luând cu mine ceasul. De atunci suntem nedespărțiți“, își începe povestea Gheorghe Busuioc. (CITEȘTE AICI: E CEL MAI MARE COLECȚIONAR DE HALBE DIN ROMÂNIA)

Ce se întâmplă cu toți pensionarii din România cu pensii mai mici de...

Și să mori e SCUMP în Cluj-Napoca. Cu cât se vinde un loc...

Astăzi, colecția de ceasuri a împătimitului colecționar numără peste 350 de exemplare. Sunt ceasuri mecanice obișnuite, fără o valoare materială deosebită, dar fiecare are povestea lui, ascunzând, în mecanismul roților zimțate, bucuriile și necazurile foștilor proprietari. (VEZI ȘI: COLECŢIONARUL DE ”HÂRBURI”)

”Am și ceasuri de perete cu greutăți”

“Cred că am toate tipurile și culorile ceasurilor de masă de tipul CFR. Nu cred că mai poate exista ceva din această gamă iar eu să nu am. Am și ceasuri de perete cu greutăți, care se trag doar o dată la o lună sau la o săptămână. În colecția mea cu valoare doar sentimentală se regăsesc și câteva ceasuri cu baterii. Le-am păstrat doar pentru aspectul lor interesant“, mai spune colecționarul pentru CANCAN.RO, SITE-UL NR. 1 DIN ROMÂNIA.

A învățat să repare ceasurile

Pasiunea l-a determinat pe Gheorghe Busuioc să-și însușească serioase cunoștințe de ceasornicar, pentru că nu toate ceasurile sale au fost în stare de funcționare. Ele au trebuit curăţate și reparate. Piesele lipsă au fost înlocuite şi acum ele măsoară din nou, prin ticăitul, lor trecerea timpului. (NU RATA: L-AM GĂSIT PE ”REGELE PĂPUȘILOR”)

“Colecția de ceasuri m-a obligat să devin ceasornicar. Ca fost ofițer de artilerie aveam cunoștințe de mecanică, pentru că tunurile au multiple componente care trebuiesc zilnic întreținute, dar asta nu a fost de ajuns. Așa că am furat meserie de unde am putut. În gena mea dominantă cred că se găsește cu prisosință îndemânarea tatălui meu, care se pricepea la toate. Cum așchia nu sare depoarte de trunchi, iată-mă și pe mine meșter la toate. Am ajuns doctorul ceasurilor bolnave“, mărturisește Gheorghe Busuioc. (NU RATA, AICI: Există un sat din România unde tinerele învaţă să fie gospodine. Şcoala de neveste)

Două lăzi de piese

Doctorul ceasurilor nu reușește de fiecare dată să dea viață cutiuțelor din care curge timpul. Mai sunt și operații nereușite din cauza pieselor lipsă.

“Unele din ceasuri le-am primit în stare jalnică. Piese de rezervă nu se găsesc, așa că mă descurc cum pot. În urmă cu vreo cinci ani, un fost ceasornicar mi-a dat două lăzi cu tot felul de piese. Mi le-a oferit fără nicio pretenție financiară. Îi sunt recunoscător și în ziua de astăzi“, explică pasionatul colecționar. (VEZI ȘI: SCRIITORUL ARE UNA DINTRE CELE MAI VALOROASE COLECŢII DIN ROMÂNIA. ARE 1.000 DE MAŞINUŢE ÎNTR-UN APARTAMENT DE BLOC DIN LUGOJ)

“Soția mea îmi impune embargo”

Nu trebuie să fii mare specialist în evaluare ca să te întrebi de cât spațiu de expunere are nevoie o colecție care numără peste 350 de ceasuri. Când colecționarul mai locuiește și într-un apartament la bloc aceasta poate fi cu adevărat o problemă deosebită.

“Lipsa spațiului îmi dă dureri de cap. Soția mea îmi impune embargo. Am la dispoziție doar sufrageria, holul și balconul. Mai mult nimic. Nu mai pot să cumpăr niciun ceas. Din apartamentul meu se scurge timpul pe tăcute. Vă dați seama ce ar însemna dacă ceasurile mele ar anunța sonor și ora exactă. E complicat să expun într-o galerie colecția mea, așa că cine vrea să o vadă vine la mine acasă. Mai bem și o țuică și filosofăm despre timpul care curge“, mai spune Gheorghe Busuioc. (CITEȘTE ȘI: COLECȚIONARA DE ȘERVEȚELE)