Sfârșitul fiecărui an descoperă în fiecare dintre noi partea cea mai sensibilă a sufletului. Așa s-a întâmplat, cu mai multă vreme în urmă, într-o comunitate unde exista o familie extrem de săracă. Unul dintre membrii acelei familii a rememorat, în spațiul virtual, extraordinara experiență de viață prin care a trecut, la acea dată, fără a mai putea să uite vreodată întâmplarea.
Conform informațiilor publicate pe grupul de Facebook ”Ești din Iași dacă…”, cele trei surori – una de 14 ani, Maria, sora sa (16 ani) și Jeni (aproape 18 ani) – erau crescute doar de mama lor, iar posibilitățile materiale erau limitate. Tatăl lor murise în urmă cu 5 ani, într-un accident care se petrecuse în mină.
Se apropia Crăciunul, iar preotul comunității i-a rugat pe enoriași să facă o colectă pentru ”cea mai săracă familie din Biserică”. Practiv, preotul a venit cu propunerea ca fiecare familie să economisească, timp de o lună, câțiva bani, iar aceștia să fie donați familiei pe care comunitatea o considera cea mai săracă. Bineînțeles, familia tânărului de 14 ani s-a hotărât să economisească, la rândul ei, încercând să ajute niște nevoiași.
”Planul mamei a fost să mâncăm timp de o lună de zile numai cartofi. Astfel, puteam economisi 300 lei. De asemenea, dacă vom sta cu becul stins seară de seară mai puteam economisi 100 lei. Eu cu Maria am facut curăţenie la câţiva bogaţi, iar Jeni a vândut ceva felicitări făcute de ea. (…) Cu o zi înainte de Crăciun, am plecat cu Maria la magazin să schimbăm banii în bancnote nou-nouţe. Aşa învăţaserăm noi că trebuie să-I dăm lui Dumnezeu. Am venit acasă cu 800 lei. Opt bancnote de câte 100 lei. Niciodată nu avuseserăm atâţia bani. Nu ne păsa că n-aveam haine de Crăciun. Noi eram fericite. N-am putut dormi toată noaptea de nerăbdare”.
Întâmplare pare desprinsă dintr-un film a cărui acțiune se petrece în timpul sărbătorilor de iarnă, numai că – așa cum se spune de foarte multe ori – viața bate filmul. Iar oamenii sărmani demonstrează cu mult mai multă dragoste față de semnii lor decât ar crede cineva.
”A doua zi, în ziua de Crăciun, ploua cu găleata, iar noi n-aveam umbrelă. Biserica era la 2 kilometri de casă, dar nouă nu ne păsa cât de ude vom fi. Jeni avea găuri în pantofi şi a pus nişte hârtie. Pe drum hârtia s-a udat, iar ea era leoarcă la picioare. Am stat bucuroase în Biserică, deşi am auzit câteva fete de la cor râzând de rochiile noastre cele vechi. Dar mai auziserăm asta şi nu ne-a durut. Cu banii în mână eram bogate. Când s-a facut colecta, mama a pus 500 lei, iar noi fiecare câte una de 100 lei.
Pe drum spre casa cântam de bucurie.”
Fetele, împreună cu mama lor, au donat ceii 800 de lei către misterioasa familie nevoiașă. Apoi, ajungând acasă, au mâncat ouă și cartofi prăjiți, iar ziua de Crăciun a fost mai frumoasă ca niciodată.
”La amiază mama ne-a făcut o surpriză. Cumpărase 10 ouă pe care le fiersese şi le-am mâncat cu cartofi prăjiti. Era ziua de Crăciun şi noi ne simţeam aşa de bine”.
Surpriza fetelor a fost și mai mare atunci când la ușa lor a bătut preotul comunității.
”Era ziua de Crăciun şi noi ne simţeam aşa de bine. Dar pe la ora 15 a venit la noi preotul. A chemat-o pe mama la uşă. Când a intrat mama în casă era albă ca varul…”
Surpriza familiei a fost una uriașă. Au realizat că erau cea mai săracă familie din comunitate, cu toate că – în urmă cu doart câteva secunde – nu și-ar fi putut imagina așa ceva.
”În plic erau opt bancnote de cate 100 lei si 40 de bancnote de 10 lei. În total 1.200 lei. Nimeni n-a spus nimic, doar ne uitam la podea. Cu câteva minute mai înainte ne simţeam ca nişte milionare. Acum, cu plicul în mână, ne simţeam ca nişte copii teribil de săraci. Nouă ne părea bine că suntem bogaţi față de alţii – că aveam cartofi”.
Ceilalți oameni din comunitate strânseseră 1.200 de lei, iar 800 de lei dintre aceștia fuseseră donați chiar de către membrii… celei mai sărace familii din comunitate.
”Ştiam că nu avem multe lucruri pe care alţii le aveau, dar niciodată nu ne-am gândit că eram săraci, dar în acea zi de Crăciun am aflat că eram”.