Directorul Observatorului Seismologic de la Vrâncioaia, inginerul Ioan Verdeş susține că un cutremur major se poatre produce oricând în România, dar că nimeni nu poate prezice când se va întâmpla acest lucru.
Directorul Observatorului Seismologic de la Vrâncioaia a mai explicat că a fost câteva un cutremur mare în limita a fiecare 100 de ani. Specialiștii încearcă, prin studierea anumitor fractori, să facă o bază de date care să fie „ca o amprentă de avertizare”. (Citește și Alertă maximă. Un cutremur devastator ar urma să aibă loc, chiar de Crăciun!)
„Noi ne aflăm exact în epicentrul cutremurelor. Observatorul Seismologic este primul care înregistrează producerea unui cutremur în zona seismică Vrancea. Oricând putem spune că va fi un cutremur în zona Vrancei, dar când va fi unul mare, nu putem şti.
Privind în spate, undeva în limita la 100 de ani a fost câte un cutremur mare. A fost în 1977, a fost şi în 1940, 1802. Odată cu monitorizarea seismică a zonei, încercăm, prin studierea unor factori precursori ai unui cutremur, infrasunete, încărcarea electrostatică a atmosferei, emisia de radon etc, să creăm o bază de date care să fie ca o amprentă de avertizare pusă pe un cutremur, înainte, în timpul şi post eveniment.
Urmaşii noştri probabil îşi vor da seama când va urma o mişcare tectonică. Dar până acum nu avem baza de date necesară. Am început târziu, din cauza imposibilităţii achiziţionării unor echipamente performante. Probabil în viitor vom dispune şi de alte tehnologii avansate. Vor fi alte opţiuni’, a declarat Ioan Verdeş pentru Agerpres, potrivit observator.tv.
Baza de date despre care vorbește Ioan Verdeș a fost creată în anul 2007. Toate informaţiile culese la Observator ajung aproape în timp real la Bucureşti, la Institutul Naţional de Fizică a Pământului (INFP). Acolo, în caz de necesitate, se poate da alarma. (Vezi aici Cutremur în Marea Neagră, la o adâncime de doar 3 kilometri!)
„Până acum INFP nu a dat o alarmă reală, pentru că nu am avut de ce să o dăm. Alarma reală va fi dată de la o magnitudine de 6,5 pe scara Richter. Un cutremur este format din două unde, una principală şi alta secundară. Acestea pleacă în acelaşi timp din zona focarului, dar există o diferenţă de viteză între ele. Unda principală merge cu o viteză extraordinar de mare şi trece prin orice mediu fără a fi influenţată de acesta, dar ea este simţită de senzorii noştri amplasaţi în zona epicentrală aproape instantaneu.
Imediat vine unda secundară care este şi unda distrugătoare, care circulă cu o viteză mai mică şi este influenţată de mediul prin care trece. Tocmai diferenţa de viteză dintre cele două unde a permis crearea sistemului de alarmare, pe care l-am dezvoltat în Vrancea raportându-ne la Bucureşti”, a mai spus Ioan Verdeș.
Potrivit scenariului Seism 2018, se înregistrează peste 4.380 de persoane decedate, 8.040 de persoane rănite şi aproximativ 50.000 persoane fără adăpost, în a patra zi după cutremur. Operaţiunile de salvare a persoanelor prinse sub dărâmături sau rănite, în cadrul exerciţiului de simulare a unui cutremur cu magnitudinea de 7,5, au avut loc în mai multe zone din Bucureşti.
O replică de 5,8 grade a cutremurului iniţial simulat în cadrul exerciţiului Seism 2018 s-a produs, duminică, echipele pornind în teren pentru a evalua situaţia.
48.000 de consumatori au rămas fără electricitate şi 55.000 nu beneficiază de alimentare cu apă. 1.130 de oameni au fost salvaţi în cursul nopţii, 228 de persoane sunt prinse sub dărâmături, iar 833 sunt încă dispărute.