Cum s-a construit (pe pământ) monumentul care vorbește despre eroismul în aer – ep. 2

Vă spuneam, în episodul trecut, că o doamnă arhitect, Lydia Kotzebue, și-a câștigat dreptul de a executa monumentul aviatorilor, dedicat eroilor căzuți (la propriu și la figurat) în primul război mondial. Lucrarea a fost atât de râvnită de iluștri arhitecți și sculptori ai vremii încât biata Lydia a suferit presiuni imense, mulți spunând chiar că nu ea ar fi fost cu adevărat autoarea lucrării care câștigase concursul, ci doar un paravan.

Colac peste pupăză, liberalii (care comandaseră lucrarea) pierd guvernarea, iar prăbușirea bursei de la New York aruncă toată planeta într-un haos financiar. Dar comitetul pentru monument refuză să se dea bătut, iar președintele acestuia, dr. Virgil Atanasiu, precum și noul șef al Aeronauticii, general Vasile Rudeanu, o vizitează aproape zilnic pe artistă la atelierul ei de pe strada Uranus. Deși primise aprobarea de a colabora cu orice arhitect dorește, Kotzebue se încăpățânează să facă singură macheta de un metru după care se va fi construit monumentul final și lucrează cu o dedicație și o tenacitate incredibile.

În mai 1930, lucrarea era gata să fie turnată în bronz, iar comitetul o felicită pe Kotzebue printr-o scrisoare în care afirmă că ”grație modului conștiincios și precis în care ați lucrat, Capitala va fi dotată cu o lucrare monumentală de artă”.

Care este cel mai rău aliment pentru diabet, potrivit medicului Adrian Copcea

Ce salariu lunar primește un casier în magazinele LIDL din România, acum, în...

Sub directa supraveghere zilnică a stahanovistei Lydia Kotzebue, ansamblul este finalizat în iunie 1935, la o lună de la închiderea primei ediții a ”Lunii Bucureștilor”. Este inaugurat oficial de rege pe 20 iulie 1935, ocazie cu care Majestatea Sa Carol al II-lea cuvântă mulțimii adunate: ”Fie ca acei care vor privi acest monument să-și întărească credința și să aibă același simțământ pe care  îl avem și noi: că fiecare pas înainte făcut de această țară este stropit cu sânge. Fac astăzi sburătorilor noștri urarea ca avântul și curajul lor să nu piară și cât mai puține nume să apară de azi pe plăcile de bronz amintitoare a jertfelor!”.

Material realizat în cadrul „București-Centenar”- Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic