În timp ce, în aceste zile, bugetarii îşi aşteaptă salariile cu teamă că vor primi mai puţini bani, ministrul Muncii îi asigură că lefurile au crescut şi că vor mai creşte, până în 2022.
Însă angajaţii vorbesc despre un haos generalizat, din care nu mai ies nici specialiştii. Cert este că ministerele responsabile de aplicarea legii salarizării promit că toate problemele se vor rezolva. Cu alte cuvinte, în 2022, aceeaşi funcţie va fi plătită la fel, indiferent de instituţia publică, iar scăderile vor fi nesemnificative, subliniază Olguţa Vasilescu.
”Echilibru, iar la muncă egală trebuie să fie salarii egale”. Aşa au repetat toţi miniştrii responsabili de aplicarea legii salarizării unitare, în timp ce angajaţîi s-au rătăcit printre calcule, cifre şi promisiuni.
Legea salarizării unitare a intrat în vigoare pe 1 iulie anul trecut şi, conform proiectului, se bazează în principal pe ierarhizare. Veniturile bugetarilor vor creşte în etape în următorii patru ani, chiar şi cu 200% la salariile foarte mici, în funcţie de salariul minim pe economie, care în prezent este de 1900 de lei.
Demnitarii vor avea cele mai mari venituri, egale cu câteva salarii minime pe economie. De exemplu 12, în cazul preşedintelui României. Acesta va fi urmat de premier, apoi de preşedinţii Camerei, Înaltei Curţi, ai CCR şi de miniştri.
La bază se situează angajaţii cu funcţii de conducere şi în final cei care ocupă funcţii de execuţie – funcţionari publici.
Aceştia vor lua câteva salarii minime pe economie – unii 8, alţii 6, şi aşa mai departe, până la 1 – astfel încât lefurile vor creşte ori de câte ori va fi majorat salariul minim, ca să se ajungă la un echilibru între funcţii şi salarii. Pentru ca acest lucru să fie posibil, guvernarea PSD a propus anual creşteri în patru etape, în medie de 25%, la diferite funcţii din sistemul bugetar.
Concret, dacă preşedintele are astăzi un venit de peste 13.000 NET, în 2022 va avea peste 18.000 de lei – asta dacă salariul minim pe economie va creşte la 2500 de lei brut, aşa cum promite acum PSD.
Iar premierul, care are acum peste 10.000 de lei, în 2022 va avea aproximativ 16.000 de lei.
Conform proiectului, personalul medical va beneficia începând cu 1 martie 2018 de toată creşterea pe care celelalte categorii de bugetari o vor primi timp de mai mulţi ani .
De pildă, un medic rezident, conform grilelor de salarizare – va avea peste 5700 de lei din luna martie, în timp ce un medic specialist va câştiga lunar peste 12.300 de lei.
Educaţia a avut o creştere de 20% la 1 ianuarie şi va avea o altă majorare de 25% la 1 martie. Astfel încât dacă un profesor debutant cu studii superioare a avut în iulie anul trecut 2045 de lei salariu brut, în ianuarie a primit 2556 de lei brut, iar în 2022 ar trebui să câştige 4098 de lei brut.
Un profesor cu vechime de peste 40 de ani avea în iulie 2017 un salariu brut de peste 3900 de lei, în ianuarie anul acesta a ajuns la 4935 de lei, iar în 2022 leafa îi va creşte la 5517 de lei brut.
Până în anul 2022, un decan de facultate ar trebui să primească un salariu de baza de 13.705 de lei, în timp ce un profesor universitar cu peste 25 de ani vechime în educaţie ar avea 10.880 de lei.
Iar creşterile continuă în tabelele întocmite de specialiştii din ministerul Muncii.
Unele vor fi şi în diplomaţie, unde veniturile vor urca până spre 11.000 de lei pentru un ambasador şi până la 7100 lei pentru un consul în următorii patru ani. În timp ce în cultură un actor va avea peste 6900 de lei în 2022, iar un bibliotecar cu cea mai mare vechime şi studii superioare peste 6600 de lei BRUT.
După creşteri, însă, vin scăderile, iar realitatea din aceste zile ne-a demonstrat că sunt chiar mai multe decât cele anunţate de Lia Olguţa Vasilescu. Dar ne oprim la cele din grilă.
De pildă, cele mai mari scăderi de lefuri vor fi la funcţiile de conducere din ministerul Agriculturii. Unui director executiv îi va scădea salariul de la 8765 de lei net la 6 854 net chiar anul acesta.
Şi unui consilier juridic din Ministerul Finanţelor Publice îi scade salariul cu peste 300 de lei, iar unui şef de birou cu peste 700 de lei tot anul acesta. În timp ce secretarul general de la ANAF va avea un venit lunar mai mic cu 460 de lei. Opoziţia, dar şi specialiştii, critică tabelele ministrului Muncii.
Nimeni nu ştie exact din ce bani vor fi făcute aceste majorări… spectaculoase.
Conform grilei de salarizare, lefurile ar creşte…în continuare. La 1 ianuarie 2019, toţi bugetarii vor avea încă 25% în plus la salariu, în principiu, însă salariaţii vor avea creşteri diferite, astfel încât cei cu lefuri mici vor avea o creştere mai mare, iar cei cu venituri mari, majorări nesemnificative.
Cât despre sporurile care majorau veniturile angajaţilor cu mult, acestea nu au fost trecute în grila salarizării de la bun început şi vor fi acordate aleatoriu, plafonate fiind la 30% de către fiecare ordonator de credite.
De aici şi unele scăderi salariale.
Sursa: stirileprotv.ro