Cu propriile sale forţe, bătrânul a reuşit să ridice un adevărat muzeu de etnografie, pe care l-a denumit „Gospodăria Ţărănească”.

„Casa pe care o vedeţi este construită de mine, cu mâinile mele. Proiectul l-am finalizat cu opt ani în urmă şi am avut nevoie de alţi trei ca să-l aduc la forma pe care o vedeţi astăzi”, mărturiseşte Victor Simion.

După cum bătrânul însuşi povesteşte, casa ţărănească pe care a transformat-o în muzeu a fost ridicată cu acelaşi tip de materiale cu care gospodarii de demult, care locuiau la sate, îşi construiau locuinţele. Pe scurt, este vorba despre pământ galben, bârne de lemn şi paie, iar pe acoperiş a pus stuf. (NU RATA, AICI: VIDEO EXCLUSIV. Plăteşte şi 30 de mii de euro pentru a personaliza un ”monstru”. El este regele tirurilor! Are cele mai frumoase camioane din România)

„Pe vremuri, şi mă refer aici la începutul secolului XX, nu existau materiale de construcţie aşa cum sunt în zilele noastre. Oamenii se descurcau cu ce aveau la îndemână. Făceau chirpici din pământ amestecat cu paie şi aşa îşi ridicau casele. Cu acest tip de materiale am lucrat şi pentru că am vrut ca această casă, pe care am transformat-o în muzeu, să semene cât mai mult a casă ţărănească tradiţională” povesteşte bătrânul, pentru CANCAN.RO, SITE-UL NR. 1 DIN ROMÂNIA.

Inspirat de copilărie

Muzeul de etnografie din pământ şi paie pe care Victor Simion l-a construit în Jilavele se află aşezat la marginea satului, lângă cel mai important monument istoric din localitate. Este vorba despre crama părăsită a moşiei ridicată de familia celebrului aviator Constantin „Bâzu” Cantacuzino. În trecut, la Jilavele, Cantacuzinii aveau un conac impresionat, care astăzi s-a transformat în grădiniţă.

Bătrânul spune că proiectul de construcţie al casei – muzeu l-a avut tot timpul în minte. El a fost inspirat de casa ţărănească a bunicilor în care a locuit până după adolescenţă. „Am reuşit să redau în detaliu toate elementele pe care le-am văzut eu în casa bunicilor mei. Trebuie să spun că acea casă era una obişnuită, de oameni gospodari, care aveau în curte hambarul cu cereale, acareturile pentru animale. Nu mi-a fost greu să transform aceste planuri în ceea ce vedeţi aici”, spune Victor Simion. (VEZI ŞI: L-am găsit pe urmaşul celebrului matematician Grigore Gheba. El e profesorul care creează probleme pentru olimpiade şi concursuri şcolare!)

Strămoşii bătrânului şi-au ridicat casa în jurul anului 1913, iar muzeul etnografic din prezent respectă toate regulile după care se construiau locuinţele ţărăneşti în acele vremuri. Curtea este împrejmuită cu bârne de lemn, iar la intrare în casă se află prispa cu cerdac, pe care sunt montaţi stâlpi de lemn sculptaţi cu elemente tradiţionale româneşti, care simbolizează prosperitatea.

Călătorie în timp

În interior, similar casei după care a fost realizat, muzeul are şase încăperi. Prima este tinda, o formă rurală a ceea ce astăzi poartă numele de hol. În partea stângă se află odaia unde în trecut se organizau şezătorile şi clăcile, un fel cameră de lucru, cum i-am spune în prezent. Un război de ţesut aşezat lângă geam şi o carpetă veche de mai bine de un secol, agăţată deasupra patului încărcat de ştergare româneşti, duc vizitatorii înapoi în timp, în vremurile în care tradiţia populară avea altă valoare.

„Toate aceste exponate le-am adus eu. Fie mi-au rămas de la bunici, fie am vorbit cu oamenii prin sat şi i-am rugat să mi le doneze ca să le expun în muzeu. Oamenii au fost bucuroşi să scape de vechiturile de care se împiedicau prin case şi să mi le dea mie”, mărturiseşte bătrânul.

Sufrageriile ţărăneşti de odinioară nu aveau mobilă de lux, fotolii relaxante şi televizoare cu ecran LCD, aşa cum se întâmplă astăzi. Erau mobilate simplu, cu paturi cu saltele de paie, pe care erau aşezate ţesături încărcate de motive populare şi, bineînţeles, păstrau la loc de cinste lada de zestre a fetelor pregătite de măritiş. Toate aceste elemente se regăsesc şi în odaia mare a muzeului ţărănesc din Jilavele al lui moş Simion.

„Alta era atmosfera într-o sufragerie ca aceasta. Bineînţeles, nu se chema aşa, ci i se spunea odaia mare. Aici era locul în care se întâlneau membrii familiei şi discutau probleme de zi cu zi. Tot aici, aşa cum se obişnuieşte şi acum, erau primiţi musafirii şi serviţi cu bunătăţi”, explică Victor Simion.

Bunătăţi pregătite după reţete tradiţionale, într-o bucătărie similară celei pe care omul a amenajat-o în muzeul său. Camera este mare şi „dotată” cu un cuptor pe lemne, oale de lut, linguri de lemn şi o masă mare, unde în fiecare seară, după ce termina munca la câmp, familia de gospodari se aşeza ca să mănânce laolaltă. (CITEŞTE AICI: În urmă cu 32 de ani, l-a declarat mort la naştere, iar azi… E uluitor ce s-a întâmplat cu un copil abandonat de mamă în maternitate)

„Era un fel de ritual ca, în fiecare seară, toată familia să stea la masă. Mama, tata, copiii, bunicii, dacă mai erau în viaţă, se aşezau şi mâncau împreună”, explică bătrânul.

Aşa cum a văzut în casa bunicilor săi, Victor Simion a amenajat în muzeul pe care l-a construit două dormitoare mari, cu câte trei paturi fiecare. Camerele simple seamănă perfect cu cele ale unei locuinţe ţărăneşti. Pe pereţi sunt puse ştergare cu motive populare, iar la fiecare cap de pat există câte o ladă de lemn unde se depozitau aşternuturile. Pe jos sunt aşezate foi de preşuri ţesute la război.

Muzeul nimănui

În ciuda efortului lui Victor Simion de duce mai departe tradiţia populară prin muzeul pe care l-a construit, puţini ştiu de „Gospodăria Tradiţională” din Jilavele. Muzeul etnografic are un circuit închis şi poate fi vizitat doar de cei care îi bat la poartă bătrânului. „Cei care vor să-l vadă au auzit de el aşa din gură în gură. Vin la mine, mă strigă şi eu îi duc acolo şi le deschid. Oamenii rămân impresionaţi de ceea ce văd”, spune omul. Din păcate, muzeul nu este inclus în circuitul turistic al judeţului Ialomiţa şi nici nu apare pe lista obiectivelor de interes turistic din judeţ. În prezent, a fost transformat de copiii de la şcoală în spaţiu pentru ateliere de meşteşugărit, unde micuţii iau lecţii de ţesut la război şi confecţionat măşti populare. (VEZI ŞI: Poveste de succes! A lucrat la cules în Spania, iar acum… Câştigă mii din euro din scaieţi!)

Cine deţine informaţii despre acest subiect este rugat să ne scrie la [email protected] sau pe Whatsapp la 0741 CANCAN (226.226)