Ileana Stana Ionescu dezvaluie cum a inceput povestea de dragoste cu Andrei, care dureaza de 54 de ani! „Eu Si sotul meu ne-am imprietenit, nu a fost nici coup de foudre, nici nimic!”

Reporter: Cum priviTi in urma bogata dumneavoastra cariera?

Ileana Stana Ionescu: Sunt 57 de ani de la debut. ITi spun cu mana pe inima, noi am avut o viaTa superba! Orice ar spune oricine, in perioada comunista noi am lucrat fel de fel de partituri, cu rigorile respective, cu cenzura, dar era o bucurie ca in cenzura sa te strecori uSor Si sa faci o mica prichinduTa. Am lucrat corect, adica nu am avut niciun moment de zadarnica existenTa. Am facut enorm de multe deplasari, care nu se pot atinge astazi. Aveam turnee de cate doua luni, oho, ca o caravana. Acum, marturisesc cu sinceritate, viitorul nostru, al pensionarilor din Teatrul NaTional, este destul de opac, ca sa nu zic altfel. Si lipsa de perspectiva pentru mine este dezarmanta.

SunteTi societar de onoare al TNB, aveTi o Stea pe Aleea CelebritaTilor Si aveTi Grad de Cavaler al Ordinului NaTional Serviciul Credincios (2002). Ce semnifica aceste titluri pentru dumneavoastra?Moralmente sigur ca-mi fac bine, sigur ca imi face placere, dar nu este suficient. Vreau sa spun un lucru: am luat parte la mai multe decernari ale stelelor din PiaTa Timpului Si caTiva dintre ei nu mai sunt printre noi. Si ma gandesc la zadarnicia tuturor lucrurilor. Este inevitabil. SoTul meu este suparat pe mine ca eu intotdeauna fac trimitere la un final de existenTa, la o zadarnicie, la o inutilitate… Asta este situaTia!

Va mai amintiTi cum era pe vremea cand eraTi parlamentar?Eram din partea italienilor, in legislatura 2000-2004. Nu Stiu cat am fost de potrivita, dar realitatea este ca atunci atmosfera din Parlament era cu totul alta, am cunoscut o serie de oameni remarcabili Si m‑am simTit bine. Am facut Si multe calatorii extraordinare in lume, am vazut Canalul Panama, Africa, China, ce sa spun, a insemnat mare lucru Si au fost calatorii pe care altfel nu le-aS fi facut niciodata. Si am avut timp sa joc, deSi am repetat mai puTin, ceea ce m-a deranjat.

Cum v-aTi cunoscut soTul, pe Andrei Ionescu?El era deja la Teatrul din ReSiTa cand am venit Si am fost repartizaTi amandoi in aceeaSi piesa. Ce s-a intamplat de fapt? Acest spectacol se juca deja, dar interpreta rolului meu s-a transferat la alt teatru Si se cauta o actriTa, iar ei nu aveau o echipa prea mare de actori. Hei, hei… Uite ce face jocul intamplarii!

A fost dragoste la prima vedere?Nu, nici un coup de foudre, absolut nimic. Incet, incet ne-am imprietenit, eram cam singuri, Si eu, Si el, Si uite aSa, cum se leaga, din vorba in vorba… Va daTi seama ca a durat, pentru ca abia peste doi ani ne‑am casatorit. Erau alte vremuri.

De ce aTi ales sa faceTi un copil tarziu?A aparut destul de tarziu din doua motive. Pentru ca profesia nu prea iTi da voie sa-Ti pierzi un an intreg, iar teatrul era o activitate intensa. Si, doi, am avut Si niSte dificultaTi de a duce o sarcina. Faceam niSte sarcini toxice. M-a tulburat mult asta. Si, la un moment dat, s-a produs o tragedie in familia noastra, pentru ca maicuTa mea a disparut, locuia cu noi Si eram o familie foarte armonios alcatuita, Si ne-am inTeles foarte bine, Si ne-am iubit enorm. Si i-am spus lui Andrei: uite, mai, este culmea, am ramas subit insarcinata. Dar Stii de ce a fost culmea? Pentru ca nu am trait niciun impediment, niciun fel de reacTii de respingere, nimic… Deci, a fost sa fie!

Cum va alinaTi dorul de fiul dvs., Andrei Manuel, plecat in SUA, la Washington?Foarte uSor! Ne uitam pe Skype, pe internet. Eu, care detest acest gen de aparate, le preTuiesc din acest punct de vedere. Avem ocazia sa ne vedem saptamanal, sa-l vedem Si pe nepoTelul nostru, care are acum doi ani Si o luna. Anul trecut am fost noi la ei, acum e vorba ca in septembrie sa vina el aici, dar singur, ca bebe e prea mic.

Cine este rasfaTatul in aceasta casnicie de 54 de ani?Draga mea, iTi spun cu mana pe inima Si nici nu vreau sa ma gandesc la altceva, decat ca dispariTia mea sa fie prima.

SunteTi egoista?Da, sunt, recunosc. Singur se descurca el, nu-mi fac griji (SoTul confirma: „Ma descurc!”. Rad amandoi).

AveTi regrete?Da, ca nu am mai facut un copil, imi pare foarte rau ca nu am doi. Dar acum, ce sa mai vorbim! N-am mai avut intamplari atat de fericite ca sarcina cu Andrei. Am avut o sarcina minunata Si am profitat din plin. ASa s-a intamplat. Fiul meu este doctor internist acum in SUA, in statul Washington, in Tacoma, intr-un oraS absolut superb, la marginea oceanului. Cand Andrei era mic l-am intrebat daca vrea o surioara sau un fraTior Si a zis ca da, dar sa fie mai mare.