Vlad Fugaru nu-si revine dupa moartea tatalui sau: „Abia au trecut noua luni! E greu sa ma trezesc singur”

Au trecut noua luni de la trecerea in nefiinta a maestrului Cornel Fugaru. In urma a lasat durere, un fiu si o sotie care nu se impaca deloc cu disparitia lui prematura. Desi are doar 25 de ani, Vlad, baiatul compozitorului, a ales sa se cufunde in munca pentru a putea umple golul lasat de tatal lui. Alearga de dimineata pana seara si ajunge acasa rapus de oboseala, dar nici asa nu-si poate opri lacrimile care uda amintirea maestrului. Intre el si mama, Mirela, exista o intelegere tacita. „Eu muncesc toata ziua, mama la fel. Ne intalnim doar la cina, iar atunci evitam sa vorbim despre tata. Intre noi se asterne o tacere apasatoare. A trecut prea putin timp. Abia au trecut noua luni. E greu… E alta viata… E greu sa ma trezesc singur. Sunt multe amintiri. Pozele de acasa… Piesele lui difuzate la radio pe care cand le aud ma podidesc lacrimile”, ne-a marturisit Vlad. El colabora cu o firma de organizare de evenimente, iar la finele anului trecut, pentru a-si umple timpul in care era coplesit de durere, s-a angajat la o agentie de turism. Si cum aschia nu sare departe de trunchi, Vlad face si muzica, dar muzica house. „Lui tata nu-i placea. Ma intreba mereu ce-i prostia asta, bumti-bumti?!”, isi aminteste tanarul. In urma cu doua zile, Vlad i-a adus un nou omagiu maestrului. „Mi-am tatuat pe brat celebrul titlu „Am ales nemarginirea”. Mama nu stie si sper sa nu se supere. Mi-a luat cateva luni sa ma hotarasc, iar in cele din urma am facut-o. Pentru tine, tata!”.