„E bascalie sa faci statui oamenilor in viata”

De marile nume ale fotbalului nostru ne amintim rar si le elogiem, din pacate, doar dupa ce trec in nefiinta. Cei care astazi abia leaga doua pase, dar apar mai des la interviuri decat se intalnesc pe teren cu „obiectul muncii”, le-au luat de mult fata. Si totusi, pe data de 17 octombrie 2009, CANCAN publica un interviu cu unul dintre cei mai mari atacanti pe care i-a avut vreodata Romania: Gheorghe Constantin. Cifrele despre ispravile acestui senior pot parea seci, dar limpezimea cu care barbatul de 77 de ani a raspuns tuturor intrebarilor a fost tulburatoare. „E inadmisibil ca un fotbalist de la Steaua sa joace intr-un picior”, spunea despre Toja. „Kapetanos nu e mare tehnician, dar o baga in ate. Si asta trebuie sa faca un atacant, nu?”, se succedau lectiile fostului antrenor al Stelei si al nationalei. „Profesorul” vorbea fara patima, desi amaraciunea din suflet i se putea ghici in glas: „Nu m-a mai sunat nimeni sa-mi ceara sfaturi, dar cine mai are nevoie de vorbele unuia ca mine?”. Nu dorea statuie in fata stadionului a carui constructie „am vegheat-o inca de cand s-a pus prima caramida”, dintr-un motiv foarte simplu: era inca in viata. Acum, ca s-a dus sa joace cu Dobrin, Dumitrache si ceilalti, o merita? Iata un fragment din ultimul interviu al lui Gheorghe Constantin Rep: Ce parere aveti despre ce se intampla acum la Steaua? G.C.: Nu e normal ca suporterii sa se duca la stadion doar pentru a se bate si a injura. Asta afecteaza echipa. Rep: Dar ei au spus ca nu au nimic cu jucatorii, ci doar cu Becali. G.C.: Poate si Becali a gresit, dar cred ca s-a ajuns prea departe. Statul roman trebuie sa ia masuri! Rep: Cand ati fost ultima data pe Ghencea? G.C.: Merg foarte des. Am loc la loja si, uneori, cand nu m-am putut deplasa, clubul mi-a pus la dispozitie o masina. Rep: Dupa ce a jignit mai multe glorii, patronul a spus ca le va face statui. G.C.: Cred ca face asta pentru impacare si publicitate. Mie mi se pare ca e bascalie sa faci statui unor oameni in viata. Rep: Ati accepta sa aveti statuie in fata stadionului? G.C.: Inca n-am murit, nu? (rade cu pofta).