„Imi doresc din suflet sa le pot schimba soarta”

Imi doresc din tot sufletul sa o pot darui prietenilor nostri de suflet din comuna Brates judetul Covasna, familiei Bitaji. Imi sunt tare dragi si vreau sa le fac povestea cunoscuta, ar face-o chiar ei daca nu ar fi prinsi si ingraditi de menghina propriei lor vieti. Sunt oameni simpli de la tara, harnici si muncitori, carora soarta le-a harazit trei copii minunati. Robert, de sapte ani si jumatate, este in clasa intai si gemenii Adorian si Edera de un an si opt luni. Pentru ei si parintii lor a avea o masina, acum sau oricand in viitor, este un vis aproape de nerealizat. Intotdeauna vor fi alte si alte prioritati. A creste trei copii fara nici un alt venit decat cel oferit de roadele pamantului, iar daca Dumnezeu vrea, vor fi roade, daca nu, nu vor fi, este o soarta pe care multi dintre noi nici nu ne-o putem inchipui. Si totusi au atat de mare nevoie de o masina! Copiii mici, cand se imbolnavesc, se imbolnavesc amandoi odata. Si parintii lor sunt coplesiti de grija, cand in toiul noptii copiii au 39-40 C febra. Primul meu impuls, ca mamica a doi baieti, este sa-mi iau copilul si sa fug cu el la urgente. Cu masina. Cum ei nu au masina, pana cheama salvarea, pana vine, pana ajung apoi cu ea in oras la Urgente, minutele li se par ore, orele li se par nesfarsite, iti vine sa-ti iei copilul si sa fugi, sa tot fugi, pentru ca intr-adevar fiecare minut conteaza. Am vazut cum Cristina, de fiecare data, parca imbatraneste cu zece ani. Copilasii aceia au mare nevoie de mama lor, multi multi ani de acum incolo. Imaginea lor in cele doua patuturi cu ochii atintiti spre usa, doar va intra mama, sau tata, sau Robert, mi-a sfasiat inima. Dar ei au treaba, sapa gradina, in curte pasarile, in grajd animalele, trebuie gatit, spalat, facut curat, iar micutii stau cu ochii pe usa doar va intra cineva la ei. Imi doresc din suflet sa le pot schimba soarta, sa le pot oferi sfarsituri de saptamana cu excursii aici la noi in Sf. Gheorghe, la Brasov la gradina zoologica, in Poiana Brasov sau oriunde vor dori ei, doar sa cunoasca Romania si altfel decat de pe harta. Imi doresc din suflet sa le pot usura viata, sa poata veni la oras la cumparturi, sa le poata oferi copiilor o viata normala. Sa poata veni la medic oricand si nu numai cand sunt foarte bolnavi. Asa sa imi ajute Dumnezeu. Eu sunt din Sf. Gheorghe, jud. Covasna, am 39 de ani si ma numesc Nemeth Carmen. Am doi baieti, Iosef, de 7 ani si jumatate in clasa I, si Matei de 3 ani, la gradinita in grupa mica. Sunt doi copii fericiti care ma au tot timpul langa ei, iar eu sunt fericita ca le pot dedica lor tot timpul meu. La primul pas, prima silaba am fost acolo si de aceea ma doare, pentru ca Cristina nu poate vedea cum ii cresc copiii. Cu respect, Carmen. NEMETH CARMEN Sf. Gheorghe, Covasna