Si povestea mea este trista si grea eu sper, sa am noroc o data in viata. In anul 2001, am decis sa iau in grija mea o fetita de 6 ani pe care o parasise mama ei plecand din tara si nu s-a mai intors. Am dat-o la scoala, acum este in clasa a VII-a, dar imi este foarte greu si ma gandesc cum sa ma descurc pe viitor. Sa o duc la scoala mai aproape. Eu am o pensie de 340 lei si 84 lei de la Protectia Copilului(un ajutor) imi este greu. Nu are pe nimeni sa-o ajute. Fetita nu are tata, acesta a decedat cu doua luni inainte sa se nasca. Nu am crezut niciodata ca o va uita mama ei, si eu o sa i cresc. La cei 60 de ani ai mei, nu stiu cum voi mai face fata greutatilor. Fetita s-a facut mare si este ingrijorata ca isi doreste sa invete mai departe, liceu apoi facultate. In fiecare luna din alocatia ei isi cumpara bilet la Loto 6/49 si ma incurajeaza spunand „voi castiga bunica o data, are grija dumnezeu” ai sa vezi. Dar traim si speram. Cu speranta ca ma veti intelege. Va doresc sanatate si ganduri dune pentru fetita mea Catalina Elena. Cu respect. RADU ELENA Galati