FAMILIE. Parintele Tanase impreuna cu o parte dintre copiii lui, nedoriti de mame BISERICA. Initial lacasul avea acoperisul vopsit in rosu, simbolizand sangele varsat de femeile care nu-si doresc copii. Unicat. Singura biserica din lume ridicata pentru sufletele pruncilor avortati se afla in Valea Screzii din Judetul Prahova Razvan Mateescu Biserica, de mici dimensiuni, asa ca pentru copii, a fost construita pe un varf de deal de catre preotul Nicolae Tanase, omul care a reusit sa salveze o parte din lumea condamnata sa dispara „la cerere”, prin chiuretaj. Dupa liberalizarea avorturilor, din 1990 si pana azi, milioane de romance au apelat la medici pentru intreruperi de sarcina, din cauza saraciei sau pentru ca bebelusul a venit cand nu trebuie. Parintele a facut tot ce i-a stat in putere. A colindat orasele tarii si a intrat in clinicile de obstetrica-ginecologie unde, cu lacrimi in ochi, le implora pe tinerele care se pregateau sa intre la chiuretaj sa se razgandeasca. Unele il ascultau si il urmau, altele nu. „E foarte greu sa convingi o fatuca de 16 ani sa renunte la uciderea pruncului din pantec. Cand intru intr-o clinica unde se fac chiuretaje, asistentele si doctorii se iau cu mainile de par, zic: „Iar a venit nebunu? ala de ne alunga clientele!” Mie nu-mi pasa, nu mi-e frica de nimic, ma duc direct la fete si le vorbesc. Multe nu inteleg, nu constientizeaza ca in ele bate o inimioara, ca se dezvolta un pui de om. Motiveaza ca n-au cu ce-l creste, ca nu-l vor parintii sau ca sunt inca la scoala. Eu le zic: bine, veniti la mine in tabara, pana nasteti, apoi mi-i dati mie si voi duceti-va cu Dumnezeu! Atunci cand reusesc sa salvez din 10, 3 prunci, ma simt fericit, dar si trist, neputincios, pentru cei 7 pe care nu i-am putut ajuta”, spune preotul Tanase. Toti acei copii ucisi prin chiuretaj ar fi reprezentat acum o buna parte a populatiei tarii, cu visurile, ideile si talentele lor. Pentru nenascuti, preotul Tanase a ridicat mica bisericuta din Valea Screzii. Dealul este inconjurat de mai multe case cu etaj ce apartin Asociatiei Pro Vita. Aici traiesc 230 de suflete, copii si tineri scosi din canalele Bucurestiului, orfani sau cu parinti extrem de saraci. Dintre acestia, jumatate sunt salvati de la moarte de preotul Tanase.