Face plapumi pentru zestre

VIATA LUNGA. O plapuma poate rezista si 20 de ani. In medalion, daracul – masina necesara pentru pieptanarea lanii Cerere. Valeriu Tufeanu, unul dintre putinii plapumari din Bucuresti, spune ca primeste si cate trei comenzi pentru aceeasi mireasa Alina Andrei De peste 17 ani, Valeriu Tufeanu piaptana lana si coase matase. Are o meserie din care se castiga bani frumosi, dar nu este de viitor. A facut peste un an de ucenicie pentru a-si forma mana de meserias. Lucreaza ca plapumar de la varsta de 16 ani si a ramas printre singurii care mai cunosc tainele acestui mestesug. Dupa patru ore de munca, din mainile sale iese o plapuma, care poate rezista chiar si 20 de ani. Cu toate ca nu mai sunt in voga, iar comenzile s-au injumatatit dupa caderea regimului comunist, romanii de moda veche prefera inca plapumile de pe vremea bunicii. „Cei mai multi clienti sunt din provincie si au peste 45 de ani. Oamenii s-au convins ca pilotele nu sunt la fel de bune si calduroase ca plapumile, iar in acest an am avut mai multe comenzi fata de anul trecut. Mai sunt inca mame care fac doua-trei plapumi, pentru a le oferi fetelor ca zestre, cand se marita”, ne-a marturisit Valeriu Tufeanu. Plapumarul nu are nevoie decat de patru kilograme de lana sau melana, matase, ata si un ac pentru a face o plapuma. Pretul difera in functie de materialul din care este confectionata, de la 180 de lei, din melana, si pana la 260 de lei, din lana.