3228 de comune din România sunt în pericol, după ce BNR a anunțat că nu le mai poate finanța administrativ. Obiceiul derulat timp de 3 decenii a produs un fenomen-monstru la nivel național

Pe fondul deficitului bugetar foarte mare, statul român nu mai poate suporta costurile administrative a sute de instituții din administrația publică. În aceste condiții, nu mai puțin de 3.228 de comune din țara noastră ar putea rămâne fără bani în următoarea perioadă. 

Banca Națională a României a făcut recent un avertisment clar ce vizează sute de instituții din administrația publică. Mai exact, din cauza deficitului bugetar, statul nu vai mai putea susține costurile administrative ale acestora.

(CITEȘTE ȘI: Carmen Iohannis, nevoită să ceară învoire de la ore. Colegii profesori de la Sibiu trebuie să îi țină locul)

Mii de comune din țara noastră sunt în pericol să rămână fără susținere financiară din partea statului

Țara noastră are nu mai puțin de 3.228 de comune, și implicit același număr de primării, în cadrul cărora lucrează aproape 400.000 de angajați. Foarte multe dintre aceste primării sunt susținute financiar doar de statul român. Astfel, mare parte a fondurilor venite de la Guvern acoperă salariile angajaților din aparatul administrativ. Totodată, România are 41 de județe, plus Bucureștiul. În aceste condiții, presiunea pe bugetul de stat este uriașă.

Câte clase are, de fapt, „STEGARUL DAC”. Ce părere are despre școală, în...

Cristina Demetrescu dezvăluie zodia care își cumpără casă și găsește stabilitate financiară în...

Deputatul USR Tudor Benga a depus în Parlament un nou proiect de lege privind reorganizarea administrativă a țării noastre. Potrivit acestui proiect, România va avea 12 județe mari. În plus, pentru orașe și comune vor exista două praguri, și anume 10.000 de locuitori pentru orașe și 5.000 pentru comune.

Noul proiect de lege privind reorganizarea administrativă a României a fost analizat cu mare atenție de către Adrian Veștea, ministrul Dezvoltării. Acesta a explicat cum s-ar putea aplica și cât de fezabil ar fi acest demers.

„Am precizat încă din prima zi în care a fost audiat în comisiile parlamentare despre acest aspect este necesară reorganizare administrativ-teritorială și spune persoana care vine de 19 ani din administrația publică.

Am ocupat diverse poziții și cea de primar și de președinte de consiliu județean, am condus și Uniunea Națională a Consiliului Județene și sunt conștient de faptul că, poate de cele mai multe ori, creez o anumită nemulțumire între colegii mei din administrația publică.

Dar mai mult ca oricând, simțim cu toții că este necesar să facem această reorganizare administrativ-teritorială în primul și în primul rând, fiindcă vedem modul în care Uniunea Europeană finanțează proiectele. Până acum am funcționat în cadrul regiunilor și avem opt regiuni de dezvoltare. Fiecare dintre regiuni au câte șase județe în subordine și de asemenea, în prezent, Ministerul Dezvoltării va trebui să reglementeze codul administrativ, aducându-i îmbunătățiri încât să permită asocierea, deci crearea unor consorții administrative.

La nivelul fiecărui se pot crea mai multe construcții admin-administrative. Asta ar însemna o asociere a autorităților publice locale de a putea gândi sisteme integrate și de a crea eficiență în actul administrativ. Este o condiție pe care Comisia Europeană ne-o pune într-o primă etapă pentru a crea acest cadru legislativ și-l vom crea în perioada următoare. Acest aceste consorții administrativă, vor avea personalitate juridică, vor avea de asemenea bugete proprii, vor avea angajați proprii, deci va fi un prim pas către reorganizarea administrativ-teritorială.

Acest proces legat de aceste construcții administrative va începe chiar anul viitor, în perspectiva accesării fondurilor europene și ca și condiție om impusă de Comisia Europeană. Reorganizarea administrativ-teritorială implică în primul și în primul rând modificarea cadrului legislativ și ne referim aici în principal la Constituția României, care până în prezent reglementează că este obligatorie consultare a cetățenilor, iar unitățile teritoriale pot lua aceste decizii de comasare prin referendum.

Din păcate, până în prezent, în ultimii 25 de ani nu a existat un referendum de comasare, ci din contră, au existat referendumuri care au permis împărțirea comunităților în două unități administrativ-teritoriale și astăzi putem spune că avem 200 de entități administrative noi. Deci, practic aceste unități administrativ-teritoriale s-au rupt din entități mai mari și și-au creat propriile entități administrative.

Deci noi trebuie să lucrăm în primul și în primul rând la legislație. Consider că trebuie să existe voință politică, iar acest proces este un proces în care trebuie să evaluăm cât se poate de realist zonele administrativ-teritoriale care urmează ulterior a fi comasate”, a declarat Adrian Veştea, la Antena 3 CNN.

(VEZI ȘI: Parlamentul European, decizie despre trecerea la ora de iarnă. Anunțul schimbării a fost făcut de forul european)